Documente – Modificarea legilor Justiției. În proiecte – Desființarea Secției speciale, infirmarea soluției procurorului de caz doar pe motive de legalitate, pensionarea magistraților

Desființarea Secției de investigarea a magistraților (SIIJ), consolidarea atribuțiilor președintelui țării în procedurile de numire și destituire a șefilor de parchete și limitarea dreptului procurorului superior de a infirma doar din motive de legalitate, nu și de temeinicie, soluțiile procurorului de caz – sunt câteva dintre principalele prevederi din proiectele prin care Ministerul Justiției intenționează să repare legile Justiției, după intervențiile brutale ale coaliției PSD-ALDE.

Proiectele celor trei reglementări – Statutul Magistraților, Legea de organizare a sistemului judiciar și Legea de organizare a CSM – au fost prezentate miercuri seara de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, odată cu lansarea lor în dezbatere publică.

Majoritatea amendamentelor reprezintă o revenire la articolele anterioare anului 2017, când majoritatea parlamentară formată din PSD – ALDE și UDMR a inițiat reforma din Justiție, o acțiune dur criticată de instituțiile europene și sancționată în fiecare MCV ce a urmat.

Dezbaterea modificărilor propuse, a spus ministrul Predoiu, va fi una serioasă și calmă și se va întinde până la sfârșitul lunii martie 2021.

În momentul acesta, un asemenea proiect nu ar fi acceptat în Parlament, însă reconfigurarea majorității, după alegerile generale din iarnă, va face posibilă adoptarea lui.

Modificările, în mare măsură, o revenire la situația anterioară

Propunerile, așa cum au fost prezentate de minsitrul Predoiu, sunt în mare măsură o revenire la prevederile anterioare, cu ajustări pentru a răspunde deciziilor de neconstituționalitate ale CCR și recomandărilor MCV.

Legea 304 privind organizarea judiciară

• Desființarea Secției speciale
• Abandonarea soluției privind compunerea completelor în apel de trei judecători și revenirea la formula de doi judecători.
• Procurorul ierahic superior va putea infirma soluția procurorului de caz doar pe bază de legalitate, nu și pe motive de temeinicie, cum a modificat fostul ministru Tudorel Toader.
• Procedură detaliată de numire în funcție la principalele parchete, DNA, DIICOT. Se propune vechime de 7 ani și concurs de admitere.
• Eliminarea restricţiilor ce privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse în 2018 şi criticate de toată lumea.
• Clarificări privind auditarea de repartizare a cauzelor judiciare.

Legea 3030 privind statutul magistraților

• Am aliniat mai bine principiul separației carierei judecătorilor și procurorilor, a precizat minsitrul astfel încât CSM devine un organism unic, având exclusiv rolul garantării independenței justiției.
• Întărirea rolului CSM în organizarea concursurilor, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii (INM), atribuind puteri sportite INM.
• Eliminarea modalităților de intrare în magistsratură fără concurs, cu excepția magistraților pensionari la instanțe cu număr mare de posturi vacante.
• S-a eliminat restricția privind dreptul președintelui de a refuza propunerile venite de la MJ.
• Se elimină schema de pensionare anticipată a magistraților (după 20 de ani de activitate), suspendată acum, care ar fi dus la blocarea sistemului.
• Implementarea deciziilor obligatorii ale CCR, inclusiv cele privind exemenul la INM, transferul judecătorilor, condițiile detașărilor.
• Micșorarea pragului de vechime pentru procurorii cu funcții de rang înalt.
• Ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire a procurorilor cu rang înalt.
• Posibilitatea atacării în instanță a decretului de revocare (Laura Codruța Kovesi a câștigat la CEDO pentru că legislația nu-i permitea să atace decretul de revocare din funcție)
• Eliminarea rolului MFP în procedurile de erori materiale ale magistraților.
• Revenirea la accesul de judecător la ICCJ prin concurs, nu ca acum, doar prin interviu.
• Cerința dublei specializări a judecătorilor la ICCJ.
• Extinderea mandatului de conducere de la parchete și instanțe la patru ani, față de trei ani.
• Creșterea rolului procurorului general.
• Cursurile de la INM, pentru intrarea în magistratură – se revine la sistemul tradițional, de 2 ani, față de patru ani, în prezent.
• Pragul vechimii procurorilor de rang înalt, redus de la 15 la 12 ani, iar mandatul lor este majorat la 4 ani.

Legea 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Aspectele generale și comune ale carierei magistraților sunt de competența plenului CSM, cele specifice carierei -țin de cele două secții (pentru judecători și pentru procurori)

Sistemul de alegere a membrilor prin scrutin – să fie aleși de către toți judecătorii sau procurorii, nu doar de către cei de la instanțele sau parchetele din care fac parte(aceasta este o noutate și față de legea din 2004).

Revizuirea normelor privind conducerea Inspecției Judiciare – șefii IJ vor fi aleși numai prin concurs. Tot prin concurs vor fi numiți și directorii de direcții din IJ.

CSM va lucra într-un nou sistem: două sesiuni ordinare și, la nevoie, sesiuni extraordinare. În perioada dintre sesiuni, membrii CSM își desfășoară activitatea la instanțe. Modificarea se va aplica după încheierea mandatului actualului CSM.

Documentele:

Descărcați aici proiectul integral privind organizarea judiciară

Descărcați aici proiectul integral privind statutul magistraților

Descărcați aici proiectul privind organizarea CSM