Administrația Biden a desecretizat 1.500 de documente legate de asasinarea președintelui John F. Kennedy, documente despre care unii istoricii susțin că ar putea să facă lumină în ce privește controversatul eveniment, anunță CNN.
Documentele pot fi consultate AICI-LINK.
Cea mai mare noutate dezvăluită de aceste documente este că Lee Harvey Oswald a vorbit cu un ofiţer KGB la ambasada sovietică din Ciudad de Mexico cu câteva săptămâni înainte de asasinarea lui JFK.
Documentele declasificate mai arată că anchetatorii au urmărit multiple pistele în investigaţie, de la serviciile de informaţii sovietice la grupuri comuniste din Africa şi chiar la mafia italiană, pentru a stabili dacă Oswald a avut complici în această crimă comisă la 22 noiembrie 1963 la Dallas, în Texas.
Sondajele arată că majoritatea americanilor nu cred versiunea oficială a evenimentelor, conform căreia Kennedy a fost asasinat de un singur om, Lee Harvey Oswald.
„Pentru că a durat atât de mult pentru a face publice aceste documente, nici nu mai contează ce informații reiese din ele, nimeni nu o să mai creadă că asta este totul”, a spus un oficial american familiarizat cu îngrijorările legate de aceste documente secrete.
Alte 10.000 de documente rămân încă în arhive
În continuare, peste 10.000 de alte documente referitoare la asasinat rămân secrete, parțial sau complet. Desecretizarea documentelor ar fi trebuit să aibă loc din toamna lui 2017, însă și Donald Trump și Joe Biden au amânat constant desecretizarea tuturor documentelor, acestea fiind făcute publice parțial sau complet în tranșe.
Administrația Biden a anunțat că documentele rămase secrete vor fi evaluate riguros pentru a se vedea dacă desecretizarea lor ar presupune riscuri, după care să fie desecretizate.
Agențiile care doresc să continue să mențină documentele secrete dincolo de decembrie 2022 trebuie să trimită la Casa Albă „un raport nesecret prin care să identifice motivele pentru se propune amânarea publicării informațiilor”, a cerut administrația Biden.
Conform autorităților americane, se așteaptă ca majoritatea arhivelor secrete cu informații legate de asasinarea lui JFK să fie desecretizate până la sfârșitul anului viitor.
Asasinarea lui JFK
La 22 noiembrie 1963, JF Kennedy și soția lui, Jacqueline, traversau cu limuzina decapotabilă centrul orașului Dallas împreună cu guvernatorul statului Texas și partenera acestuia. Pe marginea străzilor, mulțimea îl aclama pe președinte.
La 12:30 s-au auzit trei focuri de armă. Primul și-a ratat ținta şi toată lumea a crezut că sunetul a fost provocat de o petardă. Al doilea l-a nimerit pe președinte în spate și glontele i-a ieșit prin gât, după care l-a lovit și pe guvernator. Următoarea împușcătură a fost cea fatală, J.F. Kennedy fiind împușcat în cap.
Preşedintele a fost transportat de urgență la spital, dar rănile sale erau mult prea grave. „Din Dallas, Texas, veştile oficiale sunt că preşedintele Kennedy a murit la ora 13.00, acum 38 de minute”, transmitea Walter Cronkite, prezentator la CBS.
„Preşedintele Statelor Unite este mort. Preşedintele Kennedy a fost asasinat. Este oficial. Preşedintele este mort”, anunța și Bill Hampton, redactor-ştiri la Kbox Radio.
Lee Harvey Oswald, simpatizant comunist, a fost arestat la scurt timp şi pus sub acuzare pentru asasinarea lui J.F. Kennedy. O puşcă cu lunetă, presupusa armă a crimei, a fost găsită asupra sa. Oswald a negat că l-a ucis pe preşedintele Statelor Unite, dar nu a putut fi judecat, deoarece a fost, la rândul lui, asasinat înainte de începerea procesului.
Asasinarea lui John Kennedy la 22 noiembrie 1963 a generat mai multe teorii ale conspirației decât oricare crimă din istorie.
Deşi comisia alcătuită în grabă de succesorul liderului asasinat, Lyndon Johnson, a ajuns la concluzia că Oswald a fost singurul trăgător, există voci care spun că el ar fi fost ajutat de un asasin plătit, de origine cubaneză. Acesta ar fi mărturisit pe patul de spital, unui prieten, că a fost implicat în asasinarea preşedintelui american.
Cei doi ani şi jumătate de mandat au fost extrem de tensionaţi pentru J.F. Kennedy. În plin Război Rece, el a avut de înfruntat Uniunea Sovietică, mai ales în timpul crizei rachetelor din Cuba.
