fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

Documente / Cum vede Comisia prioritățile de infrastructură ale României

de Anne-Marie Blajan 19.1.2015

rhin dunare coridor

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Autostrada Sibiu-Piteşti, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad-Constanţa, îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, dar şi conexiunile între porturile, aeroporturile şi reţelele feroviare şi rutiere sunt priorităţile pentru România identificate de Comisia Europeană.

Executivul comunitar a făcut o serie de 9 studii privind dezvoltarea şi finanţarea reţeie TEN-T până în anul 2030. Nevoile financiare pentru această perioadă pentru întreaga Uniune au fost calculate la 700 de miliarde de euro.

Iar ele pot fi finanţate prin fondurile structurale, facilitatea Connecting Europe sau prin planul de investiţii Juncker.

Proiectele identificate de Comisie vor fi aluate în calcul în deciziile privind alocările de fonduri europene pe perioada 2014-2020, prin facilitatea Connecting Europe, dar constituie şi acel portofoliu pe care CE îl vizează spre a fi finanţat prin planul de investiţii.

Potrivit calculelor Comisiei, Romania are nevoie de cele mai mari sume de investit în transporturi, fie că vorbim despre reabilitarea de căi ferate, modernizarea de porturi sau autostrăzi.

Proiecte de transport în România

Comisia Europeană a evaluat necesităţile de infrastructură în România pe baza primei variante a MAsterplanului de Transporturi, a unei variante a programului operaţional, dar şi a evaluării din teren a coridoarelor TEN-T.

România este inclusă pe coridorul Rhin-Dunăre, cea mai importantă axă, care traversează ţara de la vest la est şi pe coridorul Orient-Mediterana, care cuprinde partea sudică şi sud-vestică a ţării.

Coridorul Orient – Mediterana

Pe acest coridor, Masterplanul de transporturi arată extinderea reţelei de autostrăzi şi modernizarea căii ferate pentru o viteză de rulaj de 160 de km/h.

Modernizarea căii ferate Curtici-Arad ar trebui finalizată în 2017, în timp ce licitaţiile pentru studiul de fezabilitate pentru segmentul Arad-Caransebeş vor fi lansate în 2015, arată Comisia. Modernizarea căii ferate între Craiova şi Calafat este estimată a fi încheiată în 2025, însă fără dată certă este segmentul Caransebeş -Craiova.

În privinţa infrastructurii rutiere, prioritare pe această rută sunt segmentul de autostradă care leagă Aradul de autostrada din Ungaria, Timişoara-Lugoj, a cărei dată de finalizare este 2019, în timp ce porţiunea Lugoj-Craiova este recomandată de Comisie, la fel ca şi porţiunea Drobeta-Turnul Severin – Calafat.

Coridorul Rhin-Dunăre

Este cel mai important din punctul de vedere al României, iar proiectele prioritate identificate de Comisia Europeană sunt numeroase şi necesită cele mai mari sume de bani, în comparaţie cu restul statelor traversate de acestă rută europeană.

Potrivit estimărilor Comisiei, România ar avea nevoie de aproape 19,228 de miliarde de euro:

  • 8,619 miliarde de euro pentru proiectele pe cale ferată
  • 7,543 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură rutieră, în număr de 15
  • 1,685 miliarde de euro pentru cele 32 de proiecte portuare identificate
  • 1,381 de miliarde de euro pentru proiectele privind caile navigabile, inclusiv canalul Bucureşti-Dunăre

Proiectele de pe acest coridor vizează modernizarea întregii reţele de căi ferate de pe ruta Arad-Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti, conexiunile dintre reţelele rutiere şi feroviare de aeroporturi: Timişoara şi Constanţa, şi porturi: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa.

În plus, vorbim despre două noduri intermodale, la Timişoara şi Craiova.

Modernizarea căii ferate trebuie făcută pe rutele:

  • Curtici-Arad – de finalizat în 2016, proiect în valoare de 352 de milioane de euro, dintre care 235 de milioane sunt bani europeni
  • Gurasada-Simeria: 2014-2020, 1,9 miliarde de euro, bugetat prin programul operaţional de infrastructura mare
  • Simeria-Coşlariu: 2016, 779 de milioane de euro, 520 de milioane de la UE
  • Coşlariu – Sighişoara: fără dată de finalizare, 1,1 milioarde de euro, 751 de milioane de la UE
  • Sighişoara-Braşov: 1,74 de miliarde de euro, bugetat prin POIM (program operaţional infrastructura mare)
  • Braşov-Predeal: 200 de milioane
  • Brazi-Buftea, 2017, 61 de milioane de euro, 41 bani de la UE
  • Bucureşti-Constanţa, podurile peste Dunăre: 49 de milioane de euro, 33 de mil. de la UE
  • Arrad-Timişoara-Caransebeş: 670 de milioane de euro
  • Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova: 1,62 miliarde de euro
  • Ruta Piteşti-Sibiu pe TEN-T, luată în calcul şi ca drum expres, şi ca autostradă

În privinţa proiectelor rutiere, multe dintre ele ar trebui să fie în fază de finalizare, întrucât vorbim despre autostrada A1, spre vestul ţării.

Priotre priorităţi apare, în mod evident, nevoia unei autostrăzi sau drum expres pe ruta Piteşti-Sibiu. Iar 95% din costurile ei va fi suportat de Comisia Europeană.

Iată autostrăzile considerate prioritare de Comisia Europeană:

  • Nădlac-Arad: finalizare 2015, cost 296 de milioane de euro, 205 milioane bani europeni
  • Arad-Timişoara: 2015, 384 mil euro, 117,7 mil euro de la UE
  • Timişoara-Lugoj: 2019, 293, 94 milioane de euro, 202mil de la CE
  • Lugoj-Dumbrava: 2018, 252 mil euro, 172 mil de la UE
  • Dumbrava-Deva: 2016, 600 mil de euro, 85% finanţare UE
  • Orăştie-Sibiu: 715 mil euro, 392 de la UE
  • Cernavodă-Constanţa: 409 mil euro

(Descărcaţi aici studiul Comisiei Europene pentru culoarul Rhin-Dunăre.)

(Descărcaţi aici anexele cu proiectele detaliate ale României.)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.1.2015

2 comentarii

  1. Mihai Lupu
    19.1.2015, 8:50 pm

    Lacune majore, in conexiunile cu partea de est a Romaniei! Masterplanul in esență este amendat pentru faptul că nu sunt prinse si aceste culoare! De altfel se negociaza cu Comisia aceste conexiuni!
    Va apreciez per ansamblu, aveti puncte de vedere pertinente!

    Cu respect,
    Mihai Lupu

  2. Cetatean european
    20.1.2015, 2:21 am

    Nordul si Estul Romaniei sunt complet ignorate. Tocmai zonele care au nevoie de infrastructura pentru a se dezvolta, pentru a iesi din starea de inapoiere economica.
    Apoi, dorim ca Republica Moldova sa se alature Uniunii Europene, dar nu avem in vedere sa o legam prin infrastructura rutiera si feroviara de restul Uniunii.

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult