La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

DOCUMENT / UE se îndreaptă spre o armată comună și o strategie de apărare proprie

de Anne-Marie Blajan 10.3.2015

politica de aparare a ueO nouă dezbatere se profilează la nivelul Uniunii Europene: cea referitoare la necesitatea unei politici comune de apărare. A unei unei armate a UE.

O serie de politicieni, mulţi dintre ei germani, afirmă că a venit momentul pentru o armată europeană, pentru o forţă comună care să permită atât raţionalizarea cheltuielilor militare, cât şi o susţinere a unei poziţii de jucător internaţional a UE.

O poziţie complementară noii filosofii privind strategia de securitate germană, în care Germania va deveni mai implicată în întărirea apărării NATO.

Este o idee susţinută şi la nivel comunitar. UE nu poate accepta să nu facă parte din joc. Astfel că preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a argumentat duminică necesitatea unei armate comune europene: “o armată comună a tuturor europenilor îi va da de înțeles Rusiei că vorbim foarte serios atunci când este vorba de a apăra valorile UE”. Mai mult, ”ne va ajuta să punem la punct o politică externă și de securitate comună” – potrivit lui J.C. Juncker.

Aceste declaraţii au fost făcute cu o zi înainte de prezentarea oficială a unui raport al unui think-tank din Bruxelles, coordonat de fostul secretar general al NATO, Javier Solana, şi care l-a avut drept consultant pe Jaap de Hoop Schaffer, alt fost şef al NATO.

Un posibil viitor proiect al UE: uniunea de apărare

Pe modelul uniunii energetice sau a celei monetare, experţii CEPS propun o uniune a apărării – European Defence Union (EDU).

Cadrul acestei politici comune de apărare a UE trebuie să fie un proces integrativ gradual, care să dezvolte cooperarea pe baza convergenţei strategice, în timp ce sunt dezvoltate şi mecanismele unei cooperări mai eficiente în securitate şi apărare.

Experţii recomandă trei mari coordonate ale cooperării militare a UE: o actualizare sttrategică, reforma instituţiilor, procedurilor şi a finanţării şi armonizarea industriilor de părare şi a resurselor.

  • Actualizarea strategică

Această coordonată are scopul de a defini obiectivele strategice ale UE, nivelul ambiţiilor şi al politicilor necesare susţinerii unei Uniuni Europene a Apărării.

În acest sens, trebuie dezvoltată o nouă strategie de securitate europeană, în contextul revizuirii politicii externe a UE la care se lucrează acum, în baza mandatului dat de liderii europeni la Consiliul European din decembrie 2013.

Trebuie definite interesele comune şi trebuie să existe o imagine comprehensivă a activelor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate. Însă pentru toate aceste obiective este nevoie de o evaluare a ameninţărilor, din ce în ce mai fluide, dar şi a oportunităţilor din vecinătatea UE, mereu în schimbare.

Experţii CEPS mai sugerează  o definire a nivelului ambiţiei unei astfel de politici comune de apărare, dar şi a obiectivelor care să susţină aceste ambiţii: dacă Ue vrea să contribuie la apărarea teritoriului în complementaritate cu NATO sau/şi dacă vrea să obţină capacitatea politică şi militară de a avea intervenţii autonome dincolo de graniţele UE.

  • Reforma instituţiilor, procedurilor şi a finanţării

Experţii vin cu soluţii în în acest domeniu. Trebuie folosit mecanismul structurilor permanente de cooperare (PESCO) – prevăzut în tratatele UE – pentru a gestiona cooperarea în cadrul Uniunii Europene a Apărării (EDU – European Defence Union). Toate clusterele regionale trebuie folosite pentru a asigura interoperabilitatea şi coerenţa strategică între forţele armate naţionale.

Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel înalt este un alt element, care se poate realiza prin introducerea dezbaterii pe teme militare şi de apărare în toate structurile UE. Există câteva sugestii în acest sens:

  • Introducerea tematicii o dată la doi ani în agenda Consiliilor Europene, pentru a oferi ghidajul strategic necesar cooperării europene în materie de apărare
  • Înfiinţarea unui forum consultativ şi decizional permanent al miniştrilor Apărării din statele membre care vor să ia parte la EDU, care să fie o bază pentru crearea unui Consiliu al Minisştrilor Apărării
  • Un mai mare rol al subcomisiei din Parlamentul european pentru securitate şi apărare pentru a deveni o structură care să urmărească şi supravegheze deciziile luate în cadrul EDU
  • Întărirea procedurilor consultative dintre Parlamentul European şi parlamentele naţionale pe teme de apărare

Experţii CEPS propun şi crearea unei mecanisme pentru creşterea eficienţei operaţionale, precum crearea unui cartier permanent militar al UE al Bruxelles, care să asigure planificarea rapidă, comanda şi controlul politicii, pentru a nu fi nevoie de a se baza pe structurile NATO sau ale statelor membre. Aceste structuri proprii UE nu exclud însă cooperarea strănsă cu NATO, al cprui cartier general este tot la Bruxelles.

Un aspect sensibil este legat de mecanismele de finanţare a acestei politici, iar ele trebuie să creeze capacitatea unei desfăşurări rapide a forţelor UE şi susţinerea operaţiunilor militare ale Uniunii.O creştere a bugetului comunitar, accesarea unor instrumente, fonduri fiduciare, dar şi implementarea conceptului de smart defence, adică punerea şi folosirea în comun a activelor militare pe care le deţin statele membre.

  • Armonizarea industrială şi a activelor

Ar fi una dintre cele mai sensibile coordonate, pentru că experţii sugerează un semestru european pentru bugetele militare şi planurile privind achiziţiile de armament. Deja statele membre acceptă cu greu aprobarea Bruxelles-ului asupra bugetelor proprii, iar posibilitatea unui nou veto al Comisiei asupra planurilor naţionale de cheltuire a banilor nu va fi primită cu entuziasm.

Contextul necesar apariţiei unei politici comune de apărare a UE

Politica europeană de Securitate Comună şi Apărare este “veriga cea mai slabă a proiectului de integrare europeană”, este premisa de la care pleacă studiul CEPS – Centre for European Policy Studies. Mai multe motive contribuie la această situaţie:

  • diferenţele între percepţiile statelor privind ameninţări, dar şi culturile strategice
  • divergenţele privind intenţiile şi opţiunile
  • lipsa de solidaritate şi încredere

Analiza arată că mai multe evenimente globale au subminat rolul UE ca actor de securitate în ultimii ani. Iar acum, UE este înconjurată de o zona de instabilitate, din Sahel până în Cornul Africii, prin Orientul Apropiat şi Caucaz, până la noile linii de front din estul continentului.

În plus, o lume multipolară a dus la diversificarea ameninţărilor la adresa securităţii, iar ele nu sunt doar militare, ci vorbim şi despre proliferarea armelor de distrugere în masă, atacuri cibernetice, piraterie, acţiunile grupurilor etnice şi naţionaliste cu intenţii subversive, ameninţări la adresa securităţii energetice şi a mediului.

Războiul hibrid dus de Rusia nu este nici nou, nici exclusiv rusesc, însă infiltrarea trupelor Moscovei în Ucraina şi provocările la adresa statelor membre – prin intrarea în spaţiul aerian al acestora şi în apele teritoriale – au trezit parcă Europa şi au făcut-o să conştientizeze că UE poate fi atacată militar şi teritorii din Europa ocupate.

Europa Centrală şi de Est percepe Rusia ca pe o ameninţare, în timp ce ţările sudice sunt preocupate de Libia şi de valurile de imigranţi ilegali care traversează Mediterana.

Astfel, percepţia diferită a ameninţărilor a împiedicat formularea unei culturi strategice comune şi a împiedicat crearea unor structuri comune, proceduri şi active la nivelul UE.

Pe de altă parte, criza financiară şi măsurile de austeritate au dus la o reducere a resurselor alocate apărării şi la o slăbire a capabilităţilor militare. Bugetele de apărare au fost reduse inegal şi necoordonat în ultimii ani. Statele UE cheltuiesc totuşi 190 de miliarde de euro pentru a finanţa 28 de armate naţionale, care numără aproximativ 1,5 milioane de angajaţi.

În schimb, remarcă analiştii, există o mare ineficienţă din cauza dublării capacităţilor, a platformelor şi sistemelor, dar şi a scăzutului nivel de interoperabilitate. Ca urmare a acestei situaţii, statele membre sunt mult mai puţin capabile să amplaseze forţa militară în teatrele de conflict.

UE pare incapabilă să  aibă misiuni altele decât unele cu obiective limitate, de mărimi şi pe durate de timp limitate. UE a dezamăgit în misiuni pe timp îndelungat, în teatre de luptă cu riscuri crescute şi în unele cazuri a fost chiar absentă: Libia şi Mali.

Fără o armată puternică, fără o politică militară, UE nu poate face faţă rolului asumat de asigurator al securităţii şi al dezvoltării, nu paote fi un partener pentru ONU pentru a aduce valoare adăugată operaţiunilor comune de prevenire a conflictelor, menţinere a păcii şi gestionare a crizelor.

UE a făcut mari progrese în cazul contribuţiilor civile, însă este insuficient, apreciază experţii.

Pe de altă parte, noile forţe demografice şi economice din Asia au determinat ca centrul de gravitate al economiei mondiale să nu mai fie Europa, susţin analiştii. Iar situaţia cheltuielilor de apărare s-a schimbat în consecinţă.

Puterile emergente care dezvoltă şi fac investiţii în domeniul apărării pun în umbră ţările europene, iar influenţa tinde să scadă odată cu asta. Guvernele statelor UE au negat multă vreme faptul că pierd din influenţă pe plan mondial şi pericolele la adresa securităţii lor.

Experţii CEPS vad necesare cooperarea între statele membre şi dezvoltarea unei industrii de apărare puternice şi integrate pentru ca UE să aibă autonomie strategică şi să poată acţiona ca un furnizor de securitate.

Cum 22 din cele 28 de state NATO sunt şi membre ale UE, o politică proprie de apărare ar duce şi la o consolidare şi sporire a influenţei uniunii în cadrul NATO şi ar credibiliza Alianţa Nord-Atlantică, mai spun experţii.

Politici şi proiecte existente la nivelul UE

Consiliul European a discutat această temă pentru prima dată în 2013, ulterior încurajând statele UE să coopereze în domeniul apărării. Iar ideea folosirii în comun a echipamentelor si sistemelor a câştigat teren şi cu aplicarea conceptului “smart defence” în NATO.

Consiliul European a identificat patru domenii critice de dezvoltare a unor proiecte comune:

  • alimentarea în aer a aparatelor de zbor
  • dezvoltarea unei noi generaţii de drone de supraveghere
  • comunicaţiile prin satelit
  • apărarea împotriva atacurilor cibernetice

În luna iunie a acestui an, la Consiliul European de vară, liderii europeni vor evalua progresele făcute în aceste patru domenii. Experţii CEPS consideră că este o oportunitate de acrea un cadru integrat pentru cooperarea în domeniul apărării.

(Descărcaţi aici studiul complet al CEPS privind propunerea pentru o politică de apărare comună)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.3.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult