fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

DOCUMENT / Strategia energetică a României 2015-2035- obiective, investiţii, bariere de trecut

de Vladimir Ionescu 6.12.2014

Departamentul pentru Energie a lansat în dezbatere publică, vineri, un proiect de strategie energetică a ţării. Documentul prezintă starea actuală a sistemului energetic naţional, obictivele propuse pentru perioada 2015-2035 şi angajamentele asumate de România faţă de Comisia Europeană.

Obiectivele noii strategii energetice, document elaborat de Departamentul pentru Energie, sunt securitatea alimentării cu energie, menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului, iar necesarul de investiţii în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

Gaze naturale

În sectorul gazelor, proiectul menţionează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi şi cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al României este de circa 14 miliarde metri cubi, iar producţia naţională este de 11 miliarde metri cubi.

La o producţie medie anuală de 11 miliarde de metri cubi şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.

Ţiţei

De asemenea, România dispune de rezerve sigure de ţiţei de 60 milioane de tone, precum şi de rezerve geologice de 2 miliarde de tone.

Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre. La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani.

Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă”, se spune în proiect.

Energie electrică

Sectorul producţiei de electricitate înregistrează un excedent de capacităţi, pe fondul crizei financiare şi a contractării economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unităţile pe cărbune.

“Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, în principal, în eficienţă energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente. Implementarea acestor investiţii este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autorităţile statului şi companiile energetice din România”, potrivit proiectului de strategie.

Chiar dacă România dispune de mai multe surse de producţie a electricităţii, cele mai multe dintre acestea şi-au depăşit durata tehnică de viaţă, fiind neeconomice şi poluante. Aproximativ 30% din capacităţile de producţie au depăşit durata de 40 de ani de funcţionare, iar 25% au deja de 30 de ani.

Proiectul de strategie precizează că după 2015 România va avea deficit de capacităţi de producţie a electricităţii, care se va accentua după 2020-2025, în condiţiile în care Uniunea Europeană insistă pe reucerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unităţi de producţie.

Proiecte prioritare

Totodată, până în 2020 ar urma să fie reabilitate şi modernizate hidrocentrale de 2.400 MW, aproape jumătate din capacitatea totală a companiei de stat Hidroelectrica. Alte planuri de dezvoltare a capacitaţilor hidroelectrice până în anul 2025 includ construcţia hidrocentralei 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj, şi construcţia a patru grupuri cu o putere instalată totală de 32,9 MW la vărsarea Oltului în Dunăre.

La fel ca precedentele proiecte de strategie, noul document menţionează că printre obiectivele de investiţii “considerate necesare sau strategice” se numără dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe cărbune.

Proiectul precizează că necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de aproximativ 200 tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele interne sunt insuficiente, fiind luată în calacul varianta importului de octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern.

Alte proiecte sunt dezvoltarea sau extinderea capacităţilor de interconexiune şi facilitarea exportului/ importului de electricitate, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră şi mărirea capacităţii de extracţie a depozitelor de înmagazinare, dar şi investiţiile în vederea conformării la cerinţele de mediu ale UE.

Bariere investiţionale

Proiectul de strategie menţionează că principalele bariere care au descurajat investitorii includ, printre altele, instabilitatea cadrului de reglementare în sectorul energetic şi în sistemul fiscal, taxa pe construcţii speciale, introdusă de guvern în acest an, lipsa politicilor publice şi nerespectarea celor existente, inclusiv în privinţa numeroaselor amânări ale noilor investiţii.

“Impactul negativ al acestora se reflectă prin reducerea gradului de încredere în stabilitatea şi predictibilitatea sectorului energetic, reducerea investiţiilor, creşterea aşteptărilor de remunerare sau reprezentări şi garanţii suplimentare solicitate de investitori ca răspuns la riscul suplimentar asumat de aceştia, cu efecte directe şi asupra economiei şi mediului de afaceri din România”, se mai spune în document.

(Descărcaţi AICI proiectul lansat în dezbatere publică)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.12.2014

Un raspuns

  1. markwilliams
    8.12.2014, 3:24 pm

    S-au scumpit gazele naturale??
    Obisnuiesc sa imi citesc facturile cu toate specificatiile..
    Fata de preturile anterioare ,pe factura din decembrie (raportata la consumul din noiembrie)apare la

    TEMEI LEGAL:Ordinul ANRE nr.122/26.11.2014 publicat in MO 865/27.11.2014(prima nelamurire cu privire la data publicata in MO..cind schimbarea de pret devine OFICIAL valabila..cum este posibil sa se aplice anticipat pentru noiembrie??)

    Antecedentul temei legal este din 30.09.2014

    Ordinul ANRE nr.93 din 29.09.2014 publicat in MO 714 din 30.09.2014
    Comparind preturile din cele doua ordine la anexa 11 respectiv 35 privitoare la GDF SUEZ ele se pot compara si se poate deduce diferenta de pret ,astfel

    ordin 93…112,24 respectiv 112,76
    ordin 122..112,76 respectiv 112,69
    Poate ca nu inteleg eu despre ce se vorbeste(sunt cifre fara nici o m otivare)…
    Rog pe cei care cunosc acest mecanism sa ne argumenteze daca este vorba de o crestere de pret sau ce altceva??

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult