Comisia Europeană a dat publicității, miercuri, un ”set comun de instrumente” care conțin ”măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G”.
Acest set comun conține prevederi teoretice legate de mecanisme care să garanteze securitatea acestor rețele, dar nu menționează explicit Huawei ca prezentând riscuri de securitate, deci statele membre vor putea decide singure dacă introduc, sau nu, compania chineză în propriile planuri de dezvoltare.
Recomandările Comisiei apar în ziua în care Handelsblatt scrie că Germania deține probe că Huawei a cooperat cu autoritățile chineze în domeniul securității și a doua zi după ce Londra a decis să atribuie Huawei un rol minor în dezvoltarea rețelelor 5G.
(Descărcați AICI setul de măsuri privind securitatea rețelelor 5G)
Potrivit acestui document:
Toate statele membre ar trebui să se asigure că au măsuri în vigoare (inclusiv competențele pentru autoritățile naționale) pentru a răspunde în mod corespunzător și proporțional la riscurile existente și viitoare și, în special, să se asigure că sunt în măsură să restricționeze, să interzică și / sau să impună cerințe specifice sau condiții, în urma unei abordări bazate pe riscuri, pentru furnizarea, desfășurarea și funcționarea echipamentelor de rețea 5G pe baza motivelor legate de securitate.
Statele membre ar trebui, în special:
- să consolideze cerințele de securitate pentru operatorii de rețele de telefonie mobilă (de exemplu, controale de acces stricte, reguli privind funcționarea și monitorizarea sigură, limitările privind externalizarea funcțiilor specifice etc.);
- să evalueze profilul de risc al furnizorilor și să aplice restricții relevante pentru furnizorii considerați a fi cu risc ridicat pentru activele-cheie, definite drept critice și sensibile în evaluarea riscurilor coordonate de UE (de exemplu, funcțiile de rețea de bază, funcțiile de gestionare a rețelei și de orchestrare și acces la funcțiile rețelei);
- să se asigure că fiecare operator are o strategie multi-furnizori adecvată, pentru a evita sau a limita orice dependență majoră de un singur furnizor (sau furnizori cu un profil de risc similar)
