fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

DOCUMENT – Rectificarea bugetară: Guvernul, constrâns să taie 1,7 miliarde de lei de la investiții și să se aștepte la o scădere cu 2,5 miliarde de lei a veniturilor din fonduri europene

de Alexandra Pele , 18.11.2020

Guvernul plănuiește să taie 1,7 miliarde de lei de la investiții din surse proprii, precum și 2,8 miliarde de lei de la proiectele cu finanțare europeană în contextul în care sumele care ar urma să fie încasate de la Bruxelles ar urma să fie cu 2,5 miliarde de lei mai mici decât cele prevăzute anterior în buget, reiese din proiectul de OUG privind cea de-a treia rectificare bugetară, publicat miercuri de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 5,2 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 683,6 milioane de lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 4,5 miliarde de lei

Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4,5 miliarde de lei. Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

  • Impozit pe profit: -781,4 milioane lei;
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -238,3  milioane lei;
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +53,5 milioane lei;
  • Impozite și taxe pe proprietate: -152,1 milioane lei;
  • Taxa pe valoarea adăugată: +380,7 milioane lei; Conform estimărilor ANAF 5,3 miliarde lei vor fi virați de către agenții economici în luna decembrie, suma reprezentând obligațiile bugetare datorate după declararea stării de urgență;
  • Accize: -599,0 milioane lei;
  • Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -79,1 milioane lei;
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +68,6 milioane lei;  de asemenea, s-a avut în vedere menținerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr.5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licențelor de tip 5G de către ANCOM;
  • Alte impozite și taxe fiscale: +5,2 milioane lei;
  • Contribuții de asigurări sociale: +15,3 milioane lei;
  • Venituri nefiscale: -115,3 milioane lei;
  • Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.513,9 milioane lei, influență determinată de diminuarea necesarului de refinanțare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și rambursarea sumelor de la Comisia Europeană ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităților fondurilor europene.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1,16 miliarde de lei. Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

  • Cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 35,3 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei;
  • Subvențiile se diminuează cu 22,8 milioane lei;
  • Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 4.076,1 milioane lei;
  • Alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei;
  • Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 96,0 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 2.805,7 milioane lei;
  • Alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei;
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 1.200,0 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 309,0 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.673,5 milioane lei;
  • Împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei.

(Consultați AICI Proiectul de Ordonanță de Urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020)

Principalele modificări ale bugetelor ministerelor

Bugete majorate

Ministerul Muncii și Protecției Sociale: +1.590,2 milioane lei per sold.

Se propune majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu +1.490,2 milioane lei ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și a transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale cu +200,0 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la cheltuielile cu asistența socială (-100 milioane lei).

Ministerul Sănătății: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+1.223,9 milioane lei), 15 milioane lei cheltuieli de personal pentru acoperirea în totalitate a drepturilor de personal în special stimulentul de risc pentru servicii publice de ambulanță. S-au înregistrat economii la proiectele cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-91,4 milioane lei) și a programelor cu finanțare  rambursabilă (-70,0 milioane lei);

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold.

Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160,0 milioane lei) și alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) și împrumuturi (-101,0 milioane lei);

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +999,5 milioane lei, per sold.

Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (+1.000 milioane lei) și cheltuieli de personal (+1 milion lei). S-au identificat economii la bunuri și servicii (- 1,5 milioane lei);

Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold.

Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. Se propune asigurarea sumelor necesare la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (+106 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-0,5 milioane lei ) și bunuri și servicii (-0,5 milioane lei);

Ministerul Public: +90,3 milioane lei per sold.

Propunere are în vedere, în principal, asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferențelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative rezultate din majorarea valorii de referință sectorială;

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +19,17 milioane lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane.

Bugete reduse

Ministerul Apărării Naționale: -2.000,0 milioane lei.

În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital (-1.596,9 milioane lei), transferuri între unități ale administraței publice (-79,2 milioane lei), cheltuieli de personal (-136,9 milioane lei), bunuri și servicii (-100 milioane lei) și asistență socială (-80,9 milioane lei). În aceste condiții bugetul rectificat al Ministerului Apărării Naționale va fi pe partea de credite bugetare de   21.836,3 milioane lei, din care 19,171,4 milioane lei de la bugetul de stat, 2.664,4 milioane lei venituri proprii și 0,5 milioane lei fonduri externe nerambursabile, respectându-se angajamentul de alocare pentru acest minister a unui buget de 2% din PIB;

Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold, din care: +352,5 milioane lei dobânzi, sumă necesară acoperirii scadenței plăților de dobânzi aferente datoriei publice până la sfârșitul anului, din care 327,5 milioane lei pentru dobânzile aferente datoriei publice interne directe și 25 milioane lei pentru comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor externe și interne, +1.200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +581,0 milioane lei reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii Europene, -2.984.4 milioane lei reprezentând diminuarea necesarului refinanțării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene,  economie determinată de rambursările de la Comisia Europeană inclusiv a unor sume aferente unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile deblocate, precum și sumele previzionate a fi transferate de Comisia Europeană ca urmare a aplicațiilor de plată;

Ministerul Afacerilor Interne: -635,4 milioane lei, per sold.

Se propune alocarea suplimentară la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), bunuri și servicii (+21,8 milioane lei), asistență socială (84,99 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice (+4,0 milioane lei) pentru încadrarea unui număr de 200 de medici rezidenți și de specialitate de către Spitalul de Urgență „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” București în vederea bunei gestionări a situației de risc epidemiologic. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-6,6 milioane lei) și proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-746,9 milioane lei);

Serviciul de Telecomunicații Speciale: -82,6 milioane leieconomii identificate la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020;

Secretariatul General al Guvernului: -53,8 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii, în principal, la bunuri și servicii și cheltuieli de capital;

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei.

Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-10,0 milioane lei), bunuri și servicii (-3,0 milioane lei), subvenții (-25,0 milioane lei), precum și la transferuri (-18,0 milioane lei);

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold.

Propunerea de rectificare a avut în vedere gradul de execuție pe primele 10 luni și necesarul de finanțare până la finalul anului. S-au identificat economii la titlul „Cheltuieli de personal” (-10 milioane lei), la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice„ (-5,5 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020„ (-22,3 milioane lei).

Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se diminuează la venituri cu suma de 649,8 milioane lei și la cheltuieli cu suma de 1.049,8 milioane lei înregistrându-se un excedent de 400,0 milioane lei.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează:

  • la venituri cu suma de 1.100,0 milioane lei
  • la cheltuieli cu suma de 2.000 milioane lei la credite de angajament și cu 1.100 milioane lei la credite bugetare, din care:

– 600 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate cu scop curativ, medicamentelor cu și fără contribuție personală și a serviciilor medicale,

– 500 milioane lei pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.

Subvenția alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este în sumă de +1.223,9 milioane lei (+726,3 milioane lei pentru finanțarea sistemului de asigurări de sănătate și +497,6 milioane lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate).

Indicatori macro: Scădere economică de 4,2% din PIB

În scenariul actual, pentru a treia rectificare bugetară, creșterea economică pentru anul 2020 este estimată la -4,2%, în condiţiile în care starea de alertă s-a prelungit pe tot parcursul trimestrului III, iar începând cu luna octombrie numărul îmbolnăvirilor cu SARS–COV-2 a început să crească semnificativ, ceea ce a condus la luarea unor măsuri restrictive fie local, fie la nivelul întregii ţări, afectând direct anumite activităţi specifice. Corespunzător, valoarea nominală a produsului intern brut estimată pentru anul curent este de 1.050,5 miliarde lei, față de 1.058,0 miliarde lei cât s-a avut în vedere la rectificarea bugetară anterioară.

În estimări, s-a ţinut cont de faptul că deşi în trimestrul III economia a confirmat revenirea în formă de ” V “, totuşi continuarea avansului sectoarelor economice va fi mai temperată în ultima parte a anului, din cauza restricţiilor de distanţare fizică şi a contextului internaţional. Este cazul activităţilor din domeniul restaurantelor, turismului, transportului (în special cel aerian).

Înmulţirea numărului de cazuri de îmbolnăviri cu SARS–COV-2 la începutul trimestrului IV concomitent cu măsurile de închidere a unor activităţi, în principal în domeniul serviciilor pentru populaţie, vor face ca restrângerea volumului de activitate să fie semnificativă în acest domeniu. Pe lângă acestea, în acest an, agricultura României a fost puternic afectată de secetă, înregistrându-se reduceri semnificative în sectorul vegetal.

Efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai puţin piața muncii unde numărul mediu de salariați se așteaptă să ajungă la 5.090 mii persoane, de la 5.070 mii persoane cât s-a avut în vedere la a doua rectificare bugetară, respectiv având o scădere de 1,4% comparativ cu nivelul anului precedent; menţionăm aici şi un efect al revizuirii statistice, datele definitive publicate pentru numărul de salariaţi indicând o majorare cu 10 mii de salariaţi la nivelul anului 2019.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.11.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    18.11.2020, 8:42 pm

    !.Fara PROIECTUL DE TARA cu obiectivul REINDUSTRIALIZARII pe care l-am propus celor 3 guverne ale PSDemocrat (dinainte de guvernarea liberala), acestea au taiat toate investitiile pentru a suporta costurile sistemelor bugetare.
    Astazi, in “oglinda” P.N.Liberal repeta aceeasi procedura de anulare a investitiilor, pe care a criticat-o dur si la nesfirsit cind a fost realizata de P.S.Democrat!
    2.Iata cum PLATESTE Romania si VIITORUL sau atit refuzul PSDemocrat cit si al presedintelui L. Orban (si al P.N.Liberal) de evaluare si promovare a proiectului de tara pe care l-am propus ambelor partide si personal d-lui L. Orban (cu ocazia sedintei festive) la Tg. Jiu la cistigarea a primariei (Tg. Jiu) de catre liberalul Romanescu!
    Esecul general al guvernarii Orban se datoreaza lipsei de viziune si proiect economic operational de dezvoltare industriala a tarii, care din motive inexplicabila fata de dezastrul economic al tarii, refuza proiectele venite dinafara partidului!
    3.Refuzul ar fi fost justificat daca proiectul de tara ar fi fost realizat de Presedentie, promis cu cei “400 de specialisti in economie”!
    Cu siguranta ca Romania are specialisti in economie – si angajamentul prezidential nu este de denigrat – dar acestia sint “specialisti in micro si macroeconomie”!
    Ei tin pe linia de plutire o ecomomie esuata condusa de politici fara “busola dezvoltarii”, au realizat strategiile nationale economice si bugetare (care trebuie realizate de proiectul de tara), avind un merit incontestabuil in aceste directii!
    4.Problema este ca Romania si UE se uita aiurite catre Asia “tigrilor asiatici”, fara sa inteleaga si “reproduca” metodele, tehnicile si instrumentarul de dezvoltare industriala rapida a acestora.
    Fara sa inteleaga ca este vorba de o noua viziune si paradigma a dezvoltarii rapide, favorizata de resursele si efectul accelerator al dezvoltarii asigurat de globalizare.
    Fara sa inteleaga ca “specialistii” in ” micro si macroeconomie” ai tarii nu sint de nici un folos acestui proces de dezvoltare, care se desfasoara pe baza unor reguli si instrumente diferite, calitative, “cuprendabile” intr-o noua stiinta a dezvoltarii!
    Schita primara a acesteia se contureaza deja prin “teoretizarea” considerentelor, factorilor, metodelor, tehnicilor, instrumentarului, etc. de dezvoltare industriala rapida cuprinse in PROIECTUL DE TARA – refuzat spre evaluare de catre cele doua mari partide care se succed la guvernare fara a iesi prin efort INOVATIV din limitele stagnarii generale, asigurate de modelul economic actual “bugetar, intre doua legislaturi”!
    5.Indiferent cina va cistiga alegerile – “stagnarea in proiectul bugetar” va conduce Romania la starea economica si financiara cunoscuta de Grecia, chiar daca UE asigura fondurile de dezvoltare – si cu siguranta ca in cazul unui proiect de tara ele ar fi (aproape) nelimitate.
    Nimeni insa nu poate evalua si promova in locul Romaniei un proiect de tara care sa le valorifice industrial, alaturi de contributia robusta a investitorilor industriali straini, atrasi de aducerea COMPETITIVITATII ECONOMICE SI FUNCTIONALITATII INSTITUTIONALE catre indicele maximal 1!

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult