Suspiciunile privind existenţa unei închisori CIA în România, discriminarea romilor, dar şi a minorităţilor sexuale sunt analizate în partea dedicată României din raportul Amnesty International pe 2014, lansat miercuri.
Numele României apare în raportul Amensty în legătură cu raportul Senatului american privind CIA din decembrie, care, în forma completă, necenzurată, ar menţiona România, alături de Polonia şi Lituania, printre ţările europene care ar fi găzduit închisori secrete ale agenţiei de spionaj americane în perioada 2001 – 2009, potrivit Washington Post.
În context, raportul face referire şi la declaraţii ale fostului şef al SIE Ioan Talpeş, spunându-se că acesta ar fi confirmat că România a cooperat cu CIA pentru stabilirea unei închisori în ţară în 2002. Deşi a catalogat raportul Senatului SUA drept „un fals”, Talpeş a confirmat, într-un interviu la Adevărul Live, că „a existat o cooperare dupa 11 septembrie”, precizând că „e posibil să fi fost o locaţie sau două”, între care „este una în care ar fi fost aduşi deţinuţi”.
În 2012, Abd al-Rahim al-Nashiri, din Arabia Saudită, deţinut în prezent la Guantanamo Bay, s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) că a fost ţinut în detenţie, în secret, la Bucureşti, între 2004 şi 2006, mai aminteşte raportul Amnesty.
Discriminarea rromilor, cel mai consistent reproș
Organizaţia internaţională pentru drepturile omului mai semnalează că, în iulie, CEDO a decis că statul român se face vinovat de încălcarea dreptului la viaţă al lui Valentin Câmpeanu, un bărbat de etnie romă, seropozitiv şi suferind de o boală psihică. Acesta a murit la Spitalul de Psihiatrie din Poaiana Mare, Dolj, în 2004, din cauza îngrijirilor şi condiţiilor de viaţă necorespunzătoare.
Tot în iulie, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, s-a arătat preocupat şi de plângerile privind folosirea excesivă a forţei de poliţişti în timpul unor percheziţii în casele unor romi şi a propus înfiinţarea unui mecanism independent de sesizări privind abuzurile forţelor de ordine.
O parte importantă din capitolul dedicat României din raportul Amnesty priveşte discriminarea romilor, organizaţia internaţională amintind de discursul stigmatizant al oficialilor, dar şi de faptul că, în februarie anul trecut, fostul preşedinte Traian Băsescu a fost amendat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru afirmaţiile făcute vizavi de romi în timpul unei vizite în Slovenia, în 2010. Băsescu a fost amnedat cu 600 de lei pentru declaraţi conform căreia, dintre romii nomazi, „foarte puţini vor să muncească” şi „mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.
Critici la adresa Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției
Raportul Amnesty vorbeşte şi despre drepturile minorităţilor sexuale în România, amintind că, în iunie 2013, Comisia parlamentară pentru reviziuirea Constituţiei a respins un amendament prin care se propunea completarea criteriilor de discriminare cu orientarea sexuală, interzicându-se şi acest tip de discriminare.
De asemenea, se aminteşte că aceeaşi comisie a adoptat iniţial şi apoi a respins un amendament prin care era modificată definiţia familiei, din „se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi” în „se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”.
În România mai persistă încercările de restricţionare a accesului femeilor la procedura legală de avort, potrivit raportului care citează semnalări ale unor ONG-uri locale şi internaţionale. Printre restricţii, ar fi consilierea obligatorie sau subiectivă, refuzul unor medici şi lipsa informaţiilor necesare.
Raportul anual elaborat de Amnesty International analizează situaţia drepturilor omului în 160 de ţări, în cursul anului 2014.
„2014 a fost un an catastrofal pentru milioane de oameni afectaţi de violenţe. Răspunsul global la conflicte şi abuzuri comise de ţări şi de grupuri armate a fost ruşinos şi ineficient”, afirmă Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International.
Printre ţările criticate pentru metode represive şi măsuri draconice faţă de riscurile teroriste sunt enumerate Afganistanul, Kenya, Nigeria, Pakistanul, Rusia şi state central-asiatice, precum şi Turcia.
