DOCUMENT / Raport al parlamentului britanic: UE şi Marea Britanie nu au înţeles deloc gândirea Rusiei

Marea Britanie şi Europa nu au înţeles deloc modul de gândire al Rusiei înainte de criza din Ucraina, se arată într-un raport al parlamentului britanic citat de BBC.

Cuvintele folosite de parlamentarii care au redactat documentul sunt extrem de dure: UE şi Regatul Unit au avut „o citire catastrofic gresită” a intenţiilor Kremlinului, iar Europa a intrat „precum un somnambul” în criza din Ucraina.

Analiza are scopul de a înţelege factorii care au contribuit la declinul relaţiei UE-Rusia şi încearcă să ajute la învăţarea unor lecţii pentru a ajuta UE şi statele membre să răspundă noilor schimbări geostrategice, se arată în document.

Acesta a fost făcut public într-un context special: preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avut discuţii cu prmeierul britanic despre continuarea violenţelor în estul Ucrainei, dar şi după ce secretarul apărării din Marea Britanie a avertizat asupra faptului că Rusia este „o ameninţare reală” pentru cele trei ţări baltice.

Critici dure la adresa ministerelor de externe ale statelor UE

Pornind de la exemplu Ministerului britanic de Externe, care din cauza reducerilor a ajuns cu foarte puţini experţi pe zona Rusia şi pentru analiză, raportul extinde această observaţie şi critică şi asupra celorlalte instituţii similare din UE.

Tocmai de aceea, ministerele de externe europene nu au avut ceea ce le era necesar pentru a formula un răspuns hotărât la criza ucraineană. De prea multă vreme, relaţia dintre UE şi Moscova s-a bazat pe „o premisă optimistă” că Rusia era pe calea democratizării.

Rezultatul a fost eşecul de a aprecia adevărata profunzime a ostilităţii rusiei atunci când UE a deschis negocierile de asociere cu Ucraina, în 2013.

„Lipsa unei capacităţi serioase de analiză, atât în Marea Britanie, cât şi în UE, a dus efectiv la o interpretare catastrofic greşită a sentimentelor rusiei de dinainte de criză”, a afirmat preşedintele comisiei parlamentare care a realizat raportul, Lordul Tugendhat.

Regatul unit are, potrivit acestuia, o responsabilitate chiar şi mai mare, întrucât s-a aflat printre cei patru semnatari ai Memorandumului de la Budapesta din 1994, prin care se garanta integritatea teritorială a Ucrainei, în condiţiile în care renunţa la arme nucleare.

Dar nici Marea Britanie, nici UE nu au avut un răspuns strategic la relaţia cu rusia pe termen lung.

Iată, pe scurt, câteva dintre observaţiile parlamentarilor britanici:

• Rusia s-a îndepărtat treptat de europa, iar schimbările politice interne au contribuit la o perspectivă politică şi economică divergentă cu UE.
• UE nu a reuşit să construiască un cadrul instituţional care ar fi putut duce la o relaţie mai robustă cu Rusia, iar statele membre nu au manifestat controlul politic necesar asupra negocierilor comerciale ale Comisiei.
• Divergenţele asupra „vecinătăţii comune” (n.r. a zonei dintre UE şi Rusia) a creat posibilitatea unor condruntări directe şi a concurenţei pentru controlul politic, iar crearea uniunii Eurasiatice ar putea avea consecinţe importante.
• A existat o intrare cu ochii închişi în criza di Ucraina, statele membre au fost luate prin surprindere de evenimentele din Ucraina.
• În ultimii 10 ani, UE a întârziat în a-şi reformula politicile în funcţie de semnificativele schimbări din Rusia. O pierdere colectivă a capacităţii analitice a împiedicat statele membre să decodifice schimbările politice din Rusia şi să ofere un răspuns hotărât.
• Această deficienţă în a înţelege lucrurile a fost evidentă în timpul crizei di Ucraina, dar şi înainte, când UE nu a luat în calcul situaţia excepţională a Ucrainei şi poziţia sa unică în vecinătatea comună.
• Pe termen scurt, relaţiile UE cu Rusia se vor axa pe situaţia din Ucraina şi Crimeea.  (…)O politică puternică de sancţiuni are nevoie şi de o strategie de exit bine definită, care să fie clar comunicată. Dacă există progrese reale în acordul de la Minsk, statele membre trebuie să fie pregătite să reducă sancţiunile. Dacă situaţia se deteriorează, trebuie să lărgească regimul de sancţiuni şi să vizeze indivizi apropiaţi regimului şi sectorul financiar.
• În vecinătatea comună, UE şi statele membre se confruntă cu chestiunea strategică dacă Europa poate fi sigură şi prosperă dacă Rusia continuă să fie guvernată la fel ca astăzi.
• Rusia creează o rivalitate geopolitică în vecinătate. (…) Statele membre trebuie să aibă o politică robustă şi proactivă pentru a face faţă competiţiei cu Rusia în vecinătatea comună.
• Pe termen lung, UE, statele membre şi Rusia trebuie săînveţe să trăiască împreună ca vecini, ca actori importanţi în ONU şi ca puteri regionale.
• Trebuie menţinut dialogul dintre UE şi Rusia, mai ales în chestiunile strategice de interes, precum spaţiul economic comun şi arhitectura europeană de securitate.
• UE trebuie să aibă o politică coerentă privind Uniunea Eurasiatică, pentru a explora în ce măsură rusia este dispusă la o relaţie de cooperare.
• Chiar dacă relaţiile cu autorităţile ruse sunt reci, legăturile cu poporul rus trebuie menţinute prin cooperarea în domeniile culturii, educaţiei şi ştiinţei.
• UE ar trebui să arate clar că vrea să prevină ca actuala criză să se transforme într-un nou război rece şi să ceară şi Rusiei un răspuns în acest sens.

 (Descărcaţi aici raportul integral al parlamentului britanic.)