Creşterea economică a României va rămâne robustă în 2015 şi 2016, graţie în principal cererii interne şi unei pieţe a muncii stabile, prognozează Comisia Europeană în previziunile sale economice date joi publicităţii. Consolidarea fiscală va continua şi în 2015, estimează Bruxelles-ul.
Comisia Europeană estimează o creştere economică de 2,7% în 2015 şi de 2,9% în 2016, ca urmare a cererii interne şi a revenirii economiei mondiale.
Creşterea salariilor, inflaţia scăzută, scăderea ratelor dobânzilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii vor duce la creşterea puterii de cumpărare, ceea ce va detemina un consum privat robust, estimează Comisia.
Continuând trendul din 2014, împrumuturile în monedă naţională vor continua să crească, stimulate de relaxarea condiţiilor de creditare şi reducere a dezintermedierii subsidiarelor din România ale băncilor străine.
Comisia Europeană notează o creştere surprinzător de puternică a economiei româniei în T3 al anului 2014 (1,8% în comparaţie cu trimestrul anterior), stimulată de consumul privat, mai bun decât fusese anticipat, şi de creșterea exporturilor.
Creşterea anuală în 2014 este estimată de Comisie la 3%.
Dezintermedierea băncilor străine şi tensiunile geopolitice – riscuri pentru economia României
Comisia Europeană crede că riscurile pentru economia României sunt reduse, însă sunt de luat în calcul o accelerare a măsurilor de deleveraging a băncilor străine şi impactul deteriorării situaţiei conflictul dintre Ucraina şi Rusia.
Încrederea în pieţe ar avea de suferit, al fel ca şi situaţia economică a marilor parteneri economici occidentali ai României.
În schimb, economia ar putea fi stimulată de planul de investiţii al UE şi implementarea mai multor reforme structurale.
Prognoză îmbunătăţită privind deficitul
Spre deosebire de prognoza de toamnă, care anticipa un deficit de 2,1% din PIB anul trecut, ultimele estimări ale Comisiei estimează o scădere a deficitului pentru 2014 la 1,8% din PIB, de la 2,2% în 2013.
Creşterea accizei la carburanţi şi introducerea taxei pe stâlp au contrabalansat impactul reducerii CAS şi a neimpozitării profitului reinvestit, crede CE. În plus, colectarea taxelor s-a îmbunătăţit în 2014, estimează Comisia.
Pentru anul 2015, este estimate un deficit bugetar de 1,5%, în condiţiile în care reducerea veniturilor din taxe este contrabalansată de reducerea cheltuielilor.
La capitolul venituri, prognoza se referă la impactul anual al reducerii CAS şi al reducerii taxei pe stâlp, în timp ce chletuielile pe bunuri şi servicii vor scădea considerabil.
Chletuielile cu salariile în sectorul public vor rămâne sub control, pentru că doar anumite categorii vor beneficia fie de creşteri salariale, fie de creşterea salariului minim, iar contribuţiile vor fi mai mici.
Allte economii la buget vor rezulta în 2015 din eliminarea cheltuielilor de roganizare a alegerilor de anul trecut şi reducerea subvenţiilor.
Însă prognoza ia în calcul ipoteza alocării de la buget a întregii părţi necesare cofinanţării fondurilor europene.
În 2016, deficitul este estimat la aceeaşi valoare, de 1.5% din PIB, pornind de la ipoteza că nu vor exista schimbări de politică şi că veniturile se vor dezvolta pe măsură ce economia va creşte.
În privinţa deficitului structural, acesta se va îmbunătăţi în 2014 faţă de 2013, de la 1,5% la 1, 25% pentru perioada 2014-2016, dar sub nivelul de 1%.
Datoria guvernamentală este prognozată la 38,7% în 2014 şi va rămâne şi în 2015-2016 sub 40% din PIB.
Investiţiile – stimulate de schimbările în regimul de taxare şi de fondurile europene
După doi ani de scădere, investiţiile publice şi private vor cunoaşte un avânt, se arată în prognoză. Investiţiile private vor fi stimulate de creşterea încrederii investitorilor, îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare, dar şi de schimbările recente în regimul fiscal favorabile mediului de afaceri : neimpozitarea profitului reinvestit, scăderea CAS şi scăderea taxei pe construcţii special.
Investiţiile publice vor fi, în schimb, stimulate de relansarea proiectelor cofinanţate din fonduri europene
Exporturile sunt preconizate să crească, graţie redresării economice a principalilor parteneri comerciali ai României, însă ritmul va fi totuşi redus.
Importurile în schimb, vor avea un ritm accelerat, stimulate de creşterea cererii interne.
Şomajul, la nivel constant, inflaţia: 1,2%
Piaţa muncii a fost foarte stabilă în ultimii ani, notează Comisia, angajarea şi şomajul având niveluri constante.
Numărul locurilor de muncă în sectorul privat este aşteptat să crească uşor, iar pentru orizontul 2016 rata şomajului ar fi prognozată la 6,8%.
După un minim istoric de 0,9% în iunie 2014, inflaţia este prognozată la 1,4% în 2014 şi reflectă reducerea TVA la pâine un an agricol bun şi preţurile mondiale scăzute la energie.
Pentru 2015, rata inflaţiei este estimată la 1,2%, un nivel scăzut stimulat de scăderea preţurilor la energie, a inflaţiei scăzute în UE. Preţurile vor creşte în 2016 din cauza cererii interne, rata inflaţiei fiind estimază la 2,5%.
Urmărește-ne pe Google News
