Guvernul a transmis Camerei Deputaților punctul său de vedere referitor la proiectul de lege privind darea în plată, transmițând că nu susține actuala formă a proiectului promovat oficial de deputatul PNL Daniel Zamfir.
Premierul transmite totuși că Guvernul ar putea să susțină un asemenea proiect dacă Parlamentul ar opera câteva modificări importante.
Propunerile de modificare sugerate de guvern
Potrivit documentului transmis pe data de 16 martie la Camera Deputaților, Guvernul propune următoarele modificări la legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite:
- aplicarea prevederilor legii cazurilor sociale, prin instituirea unor condiții care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanței și accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată;
- exceptarea expresă a creditelor garantate în cadrul Programului „Prima Casă“;
- limitarea aplicarii legii la persoanele fizice care au calitatea de „consumator“ în ințelesul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, respectiv cele care au accesat un credit pentru achiziția unui imobil în scop rezidențial, ca locuință, nu în scop comercial;
- aplicarea prevederilor legii numai în ceea ce privește bunurile imobile cu destinație de locuință, excluzând terenurile și clădirile comerciale;
- introducerea unor termene procedurale în concordanță cu termenele procedurale stipulate în Codul de procedură civilă pentru instituții juridice similiare;
Obiecțiile la forma discutată în Parlament
Ca principiu, Guvernul consideră că măsurile propuse prin actuala formă a proiectului de lege ”au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punct de vedere al impactului economic, social și juridic“.
Punctual, guvernul sesizează următoarele probleme legate de proiectul elaborat de deputatul Zamfir și de avocatul Gheorghe Piperea:
Justificări incorecte
Inițiatorii proiectului de lege au afirmat în susținerea inițiativei legislative că aceasta nu face altceva decât să transpună în legislația națională o directivă europeană. Referitor la aceasta (Directiva 2014/17/UE, 4 februarie 2014), guvernul remarcă articolul 43 al reglementării europene, care precizează: ”prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016”. Problema este că proiectul românesc s-ar aplica asupra tuturor contractelor aflate în derulare– o contradicție flagrantă față de textul adoptat de Bruxelles.
Inițiatorii proiectului au vorbit permanent despre caracterul social al acestei legi. Guvernul constată că legea ”nu prevede în mod concret care sunt beneficiarii acesteia și nici care sunt criteriile obiective care au stat la baza selectării acestora”, deci nu există diferențe între debitorii de bună credință și cei de rea credință.
Conflicte de natură legislativă
Guvernul constată că diverse articole din proiect conduc la impredictibilitatea aplicării textului, cu consecințe asupra dreptului la proprietate confințit de Constituție. Ca exemplu este indicată situația în care garanții personali sau ipotecari ai titularului de credit, sau codebitorii acestuia, au dreptul de a iniția procedura dării în plată fără acordul expres al proprietarului.
Suplimentar, termenul de 10 zile de la înregistrarea cererii de dare în plată până care trebuie instituit termenul de judecată încalcă normele instituite de Codul de procedură civilă.
Aplicabilitatea legii asupra contractelor de credit în derulare mai contravine și principiului neretroactivității legii civile, principiu consfințit în Constituție.
Efecte indirecte
Guvernul mai transmite Camerei Deputaților, for decizional, că adoptarea proiectului în forma votată la Senat ar putea avea un efect nedorit: ”Instituțiile de credit cu acționariat majoritar străin ar putea acționa în judecată statul român, cu posibile implicații semnificative asupra bugetului de stat”.
Guvernul solicită și exceptarea programului ”Prima casă” de la acest proiect legislativ, considerând că s-ar pune în discuție însăși existența programului.
De menționat: Guvernul anexează și opinia CSM referitoare la acest subiect, formulată în urma unei solicitări adresate de ministrul pentru relația cu Parlamentul.
Documentul, semnat de șeful CSM, judecător Mircea Aron, semnalează problemele de ordin procedural și de fond ale propunerii legislative.
