vineri

19 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 noiembrie, 2020

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva ore.

Observația este  transmisă de USR-Plus, care anunță că experții săi au arhivat documentul, au analizat propunerile și cer refacerea acestuia deoarece au constatat ”că MFE ignoră și ratează reformele sociale, de mediu, de inovare și digitalizare în Planul Național de Redresare și Reziliență”.

Problemele ”variantei efemere” a PNRR

După analiza documentului, formațiunea politică vorbește despre ratarea reformelor structurale, cu următoarele argumente:


Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale – PNRR nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

Subfinanțarea Cercetări – Dezvoltării – Inovării – Pentru cercetare-dezvoltare este propusă o alocare de 275 mil euro (0,9%) în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% față de media UE.

Minimizarea transformării digitale a României – Deși transformarea digitală este o prioritate crucială a UE, iar Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naționale pentru digital, MFE propune o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 milioane de euro).

Neînțelegerea Pactului Ecologic European – Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 milioane de euro pentru împădurire și indicatorul de progres este număr de puieți produși.

(Descărcați AICI varianta PNRR care a existat, temporar, pe site-ul MFP)


Potrivit unui comunicat al USR-Plus, documentul publicat și retras de pe site-ul MFE ”nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică”.

USR-Plus a prezentat în urmă cu 2 săptămâni a prezentat câteva soluții cu privire la alocarea și implementarea optimă a resurselor europene și își exprima deschiderea față de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului.

La finalul lunii octombrie, președintele Klaus Iohannis anunța, în urma unei discuții cu premierul Orban, un număr de 12 direcții prioritare ale PNRR, iar la începutul lunii noiembrie Klaus Iohannis preciza că Planul Național a fost finalizat de guvern și că urmează să fie prezentat publicului.

”Fondurile la care mă refer reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România de a construi autostrăzi, căi ferate, de a implementa programe de digitalizare în economie, în admistraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate acest fonduri vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi. Am încredere că guvernul va reuși să obțină banii puși la dispoziție de UE- când spun că am încredere mă bazez pe fapte, nu pe opinii”, spunea pe 28 octombrie șeful statului.

Guvernul a anunțat în luna iulie o primă variantă de plan Național, un document axat în principal pe principii, mai puțin pe proiecte specifice.

În septembrie, Comisia Europeană a emis orientările strategice pentru punerea în aplicare a Mecanismului de relansare şi rezilienţă și urmează să publice ghidul pentru țările membre privind felul în care acestea să-și conceapă planurile naționale, pentru a beneficia de finanțări din bugetul Mecanismului.

Termenul de depunere a planurilor de redresare și reziliență este 30 aprilie 2021. Cu toate acestea, statele membre au fost încurajate să își prezinte proiectele de planuri preliminare începând cu 15 octombrie 2020.

Articole recomandate:

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.De trei decenii dupa caderea comunismului, fostele state comuniste beneficiaza de resurse financiare generoase din partea UE, insa ele nu pot fi pretutindeni atrase si utilizate.
    Citeva din cauzele acestei situatii sint:
    a.Lipsa experientei si capacitatii UE de a asigura un „aquis” comunitar cu regulile, tehnicile si instrumentele unei dezvoltari industriale rapide, el fiind inexistent la tarile Vestice care s-au dezvoltat economic-industrial lent, in 200 de ani de la „prima revolutie industriala” fara un „plan, proiect” prealabil.
    b.Microeconomia si macroeconomia, ca stiinte economice preluate de la UE odata cu foaia de parcurs a integrarii, nu pot asigura o baza teoretica pentru proiectul de dezvoltare economica a tarilor foste comuniste, deoarece prima are ca obiect de studiu activitatea intreprinderii-afacerile, iar a doua problema echilibrului dintre productia si consumul national, realizate prin modelul economic „bugetar intre doua legislaturi”!
    Lipsa unui model economic nou, proactiv si o stiinta a dezvoltarii sint impedimente majore pentru procesul dezvoltarii.
    Altceva nu mai exista ca stiinta teoretica ori suport de „economie aplicata”, capabile sa indice/stabileasca modul de alocare a resurselor, adica dimensiunea „finantarii schimbarilor structurale”. pentru a carei alocare de bani a aparut nemultumirea USR-PLUS!
    c.Lipsa oricaror criterii obiective, tehnice sau materiale capabile sa dimensioneze sumele de bani alocate diferitelor domenii economice ori sectoare bugetare, face ca banii sa fie repartizati pe o scara de prioritati dupa imaginatia partidelor privind obiectivele care conduc la dezvoltare si trebuie dezvoltate preferential!
    Daca ar exista criterii cit de cit obiective de analiza economica si alocare financiara, atunci diferentele/nepotrivirile dintre alocarile partidelor pentru domeniile economice si bugetare ar fi reduse, iar diferentele semnificative motivate tehnic, iar nu „politic”!
    In aceasta situatie, niciunul dintre partide nu va fi de acord cu PNNR-ul propus de celelalte, iar alocarile vor avea loc functie de preferinta si expertiza/calificarea celor care au greutate politica in departamentele economice si partid.
    2.Problema este ca imaginea acestei situatii deprimante apare numai dupa realizarea unui „proiect de tara”, deoarece partidele n-au termene de comparatie fata de care sa-si aseze si evalueze in „OGLINDA” PROPRIILE PROGRAME.
    a.Realizarea unui proiect de tara cu obiectivul dezvoltarii economice si industriale rapide si a unei stiinte a dezvoltarii rapide in epoca globalizarii nu statea la indemina cercetarii economica obisnuite, deoarece ea are „termen” de realizare nedefinibil ca timp si abordare stiintifica economica.Nerealizarea lor nu este reprosabila cercetarii economice independente sau institutionale, deoarece metodele si sursele de documentare, bibliografia si tot ce este necesar realizarii acestora sint inexistente ca literatura economica.
    b.Dezvoltarea economica NU presupune programe de tipul celor de partid sau guvernamentale, ci masuri politice, economice, institutionale, normative, legislative, administrative, tehnice, organizatorice, educative, scolare, etc. care sa conduca la aducerea competitivitatii economice si functionalitatii institutionala nationale, catre indicele 1 al Coreii de Sud, Singaporelui, etc. Masurile de mai sus sint CALITATIVE si tocmai de aceea este imposibil de a cuantifica alocarile de resurse pentru imbunatatirea aratata.
    Resursele care trebuie alocate domeniilor economice si bugetare pentru aducerea la functionalitate sint deja stabilite prin STRATEGIILE NATIONALE, realizate de economisti, ingineri si specialisti in economie de inalta calificare!Ideal era ca aceste strategii sa fi fost realizate in 3 decenii,astfel ca Romania sa fie o tara dezvoltata, care a ajuns din urma tarile dezvoltate!
    c.Spuneam ca alocarile se fac aleatoriu si la intimplare, functie de calificarea decidentilor economici din partide (si departamentele lor economice), fiecare propunind alocari financiare cit mai mari, pentru realizarea strategiei (sau a unei parti) dupa cum i se pare mai importanta pentru dezvoltare.Rezulta ca actualul mod de alocare nu poate realiza un echilibru corect intre banii UE si realizarea obiectivele strategice necesare, oportune, situatie in care coerenta si rezultatele politicilor economice sint inexistente.
    In conditiile lipsei capacitatii nationale de a imbunatati substantial competitivitatea economica/institutionala nationala, proiectul de tara nu va interesa decit pe citiva speculanti industriali minori.Cu competitivitatea economica actuala, catastrofica, de indice subafrican 74, chiar daca cineva ar incropi un PROEICT DE TARA, el n-ar interesa pe nimeni.)
    3.Dezvoltarea economica nu poate fi „planificata si realizata” birocratic, ea fiind rezultatul actiunii PIETEI economice nationale, care realizaind conditiile minimale de competitivitate/functionalitate va atrage investitori majori si va crea conditiile economice si institutionale absorbtiei banilor alocati pentru infrastructura de toate felurile.
    Numai functie de „avalansa” de investitii straine industriale poate fi realizata AVALANSA obiectivelor de infrastructura, tocmai pentru a facilita realizarea, functionalitatea si rentabiolitatea intreprinderilor industriale mari, de „a treia revolutie industriala”, aducatoare de inalta valoare adaugata pe produs!Incercarea de a construi infrastructura de orice fel fara a fi ceruta de investitiile industriale concrete, inseamna ceva asemanator cu ORASELE-FANTOMA din China, construite in ideea ca vor fi populate industrial si uman, apoi abandonate.Pentru vidul industrial actual, constructiile majore de infrastructura nu se justifica, neavind utilitate si rentabilitatea necesara intretinerii.
    4.UE nefiind o Uniune Economica reala (ci una vamala si partial valutara) n-are un proiect de dezvoltare a tarilor Estice, nu conduce si nu realizeaza efectiv procesul de dezvoltare industriala sau infrastructura, ci doar aloca bani si indica teoretic unde sa fie utilizati, dupa niste strategii la fel de teoretice.
    Numai odata cu PROIECTUL DE TARA, cu solicitarea sustinerii financiare a realizarii sale efective, Romania poate explica si obtine de la UE banii promisi, in functie de necesitatile reale ale dezvoltarii economice si pentru obiectivele pe care le considere definitorii pentru dezvoltarea industriala si de infrasteructura.
    In caz contrar, in lipsa obiectivelor de dezvoltare industriala realizate de investitorii straini care sa indice ritmul si necesitatile concrete de INFRASTRUCTURA, banii UE nu vor putea fi accesati si utilizati, Romania si institutiile de profil neavind capacitatea tehnica si manageriala de a absorbi si transforma in obiective economice, sume de bani egale cu tot ceeace s-a investit in Romania de doua decenii!
    Pentru UE nu conteaza ce anume si cind se construieste, daca proiectul dovedeste pe ansamblul sau ca produce dezvoltare, astfel ca banii vor fi utilizati doar treptat, din cauze care nu tin de Romania ci de ritmul dezvoltarii. Este fundamental ca banii sa nu fie alocati pe termen ci tinuti in rezerva pentru dezvoltarea tarii, pina la consumarea lor efectiva!
    Pentru a reusi absorbtia banilor promisi de UE, Romania va trebui sa intre in starea caracteristica unui „razboi cu inapoiarea”, succesul fiind imposibil in lipsa unui proiect de tara, din care am enumerat dosr citeva idei de lucru…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.De trei decenii dupa caderea comunismului, fostele state comuniste beneficiaza de resurse financiare generoase din partea UE, insa ele nu pot fi pretutindeni atrase si utilizate.
    Citeva din cauzele acestei situatii sint:
    a.Lipsa experientei si capacitatii UE de a asigura un „aquis” comunitar cu regulile, tehnicile si instrumentele unei dezvoltari industriale rapide, el fiind inexistent la tarile Vestice care s-au dezvoltat economic-industrial lent, in 200 de ani de la „prima revolutie industriala” fara un „plan, proiect” prealabil.
    b.Microeconomia si macroeconomia, ca stiinte economice preluate de la UE odata cu foaia de parcurs a integrarii, nu pot asigura o baza teoretica pentru proiectul de dezvoltare economica a tarilor foste comuniste, deoarece prima are ca obiect de studiu activitatea intreprinderii-afacerile, iar a doua problema echilibrului dintre productia si consumul national, realizate prin modelul economic „bugetar intre doua legislaturi”!
    Lipsa unui model economic nou, proactiv si o stiinta a dezvoltarii sint impedimente majore pentru procesul dezvoltarii.
    Altceva nu mai exista ca stiinta teoretica ori suport de „economie aplicata”, capabile sa indice/stabileasca modul de alocare a resurselor, adica dimensiunea „finantarii schimbarilor structurale”. pentru a carei alocare de bani a aparut nemultumirea USR-PLUS!
    c.Lipsa oricaror criterii obiective, tehnice sau materiale capabile sa dimensioneze sumele de bani alocate diferitelor domenii economice ori sectoare bugetare, face ca banii sa fie repartizati pe o scara de prioritati dupa imaginatia partidelor privind obiectivele care conduc la dezvoltare si trebuie dezvoltate preferential!
    Daca ar exista criterii cit de cit obiective de analiza economica si alocare financiara, atunci diferentele/nepotrivirile dintre alocarile partidelor pentru domeniile economice si bugetare ar fi reduse, iar diferentele semnificative motivate tehnic, iar nu „politic”!
    In aceasta situatie, niciunul dintre partide nu va fi de acord cu PNNR-ul propus de celelalte, iar alocarile vor avea loc functie de preferinta si expertiza/calificarea celor care au greutate politica in departamentele economice si partid.
    2.Problema este ca imaginea acestei situatii deprimante apare numai dupa realizarea unui „proiect de tara”, deoarece partidele n-au termene de comparatie fata de care sa-si aseze si evalueze in „OGLINDA” PROPRIILE PROGRAME.
    a.Realizarea unui proiect de tara cu obiectivul dezvoltarii economice si industriale rapide si a unei stiinte a dezvoltarii rapide in epoca globalizarii nu statea la indemina cercetarii economica obisnuite, deoarece ea are „termen” de realizare nedefinibil ca timp si abordare stiintifica economica.Nerealizarea lor nu este reprosabila cercetarii economice independente sau institutionale, deoarece metodele si sursele de documentare, bibliografia si tot ce este necesar realizarii acestora sint inexistente ca literatura economica.
    b.Dezvoltarea economica NU presupune programe de tipul celor de partid sau guvernamentale, ci masuri politice, economice, institutionale, normative, legislative, administrative, tehnice, organizatorice, educative, scolare, etc. care sa conduca la aducerea competitivitatii economice si functionalitatii institutionala nationale, catre indicele 1 al Coreii de Sud, Singaporelui, etc. Masurile de mai sus sint CALITATIVE si tocmai de aceea este imposibil de a cuantifica alocarile de resurse pentru imbunatatirea aratata.
    Resursele care trebuie alocate domeniilor economice si bugetare pentru aducerea la functionalitate sint deja stabilite prin STRATEGIILE NATIONALE, realizate de economisti, ingineri si specialisti in economie de inalta calificare!Ideal era ca aceste strategii sa fi fost realizate in 3 decenii,astfel ca Romania sa fie o tara dezvoltata, care a ajuns din urma tarile dezvoltate!
    c.Spuneam ca alocarile se fac aleatoriu si la intimplare, functie de calificarea decidentilor economici din partide (si departamentele lor economice), fiecare propunind alocari financiare cit mai mari, pentru realizarea strategiei (sau a unei parti) dupa cum i se pare mai importanta pentru dezvoltare.Rezulta ca actualul mod de alocare nu poate realiza un echilibru corect intre banii UE si realizarea obiectivele strategice necesare, oportune, situatie in care coerenta si rezultatele politicilor economice sint inexistente.
    In conditiile lipsei capacitatii nationale de a imbunatati substantial competitivitatea economica/institutionala nationala, proiectul de tara nu va interesa decit pe citiva speculanti industriali minori.Cu competitivitatea economica actuala, catastrofica, de indice subafrican 74, chiar daca cineva ar incropi un PROEICT DE TARA, el n-ar interesa pe nimeni.)
    3.Dezvoltarea economica nu poate fi „planificata si realizata” birocratic, ea fiind rezultatul actiunii PIETEI economice nationale, care realizaind conditiile minimale de competitivitate/functionalitate va atrage investitori majori si va crea conditiile economice si institutionale absorbtiei banilor alocati pentru infrastructura de toate felurile.
    Numai functie de „avalansa” de investitii straine industriale poate fi realizata AVALANSA obiectivelor de infrastructura, tocmai pentru a facilita realizarea, functionalitatea si rentabiolitatea intreprinderilor industriale mari, de „a treia revolutie industriala”, aducatoare de inalta valoare adaugata pe produs!Incercarea de a construi infrastructura de orice fel fara a fi ceruta de investitiile industriale concrete, inseamna ceva asemanator cu ORASELE-FANTOMA din China, construite in ideea ca vor fi populate industrial si uman, apoi abandonate.Pentru vidul industrial actual, constructiile majore de infrastructura nu se justifica, neavind utilitate si rentabilitatea necesara intretinerii.
    4.UE nefiind o Uniune Economica reala (ci una vamala si partial valutara) n-are un proiect de dezvoltare a tarilor Estice, nu conduce si nu realizeaza efectiv procesul de dezvoltare industriala sau infrastructura, ci doar aloca bani si indica teoretic unde sa fie utilizati, dupa niste strategii la fel de teoretice.
    Numai odata cu PROIECTUL DE TARA, cu solicitarea sustinerii financiare a realizarii sale efective, Romania poate explica si obtine de la UE banii promisi, in functie de necesitatile reale ale dezvoltarii economice si pentru obiectivele pe care le considere definitorii pentru dezvoltarea industriala si de infrasteructura.
    In caz contrar, in lipsa obiectivelor de dezvoltare industriala realizate de investitorii straini care sa indice ritmul si necesitatile concrete de INFRASTRUCTURA, banii UE nu vor putea fi accesati si utilizati, Romania si institutiile de profil neavind capacitatea tehnica si manageriala de a absorbi si transforma in obiective economice, sume de bani egale cu tot ceeace s-a investit in Romania de doua decenii!
    Pentru UE nu conteaza ce anume si cind se construieste, daca proiectul dovedeste pe ansamblul sau ca produce dezvoltare, astfel ca banii vor fi utilizati doar treptat, din cauze care nu tin de Romania ci de ritmul dezvoltarii. Este fundamental ca banii sa nu fie alocati pe termen ci tinuti in rezerva pentru dezvoltarea tarii, pina la consumarea lor efectiva!
    Pentru a reusi absorbtia banilor promisi de UE, Romania va trebui sa intre in starea caracteristica unui „razboi cu inapoiarea”, succesul fiind imposibil in lipsa unui proiect de tara, din care am enumerat dosr citeva idei de lucru…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: