DOCUMENT / „Ordonanța speculei”, în guvern: Cum va fi incriminată

Guvernul a a luat mircuri în discuție ordonanța de urgență care stabilește care sunt operațiunile care vor fi incriminate ca speculative și modul în care vor fi identificate și sancționate.
Sunt trei categorii principale: prețuri nejustificat de mari, limitarea vânzărilor și acumularea de stocuri în scopul creșteri prețurilor.

Guvernul va decide care sunt produsele și serviciile expuse la riscul de speculă în timpul crizelor sau în alte situații excepționale precum starea de urgență, starea de alertă, starea de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, starea de război, sau starea de asediu.

Consiliul Concureneței, ANPC și ANAF vor colabora după o anumită procedură pentru protejarea directă sau indirectă a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de prețuri și disfuncţionalități evidente ale pieţei, în perioadele amintite.

Pe de o parte, ANPC va interveni atunci când vorbim de relația dintre întreprinderi și consumatori, iar Consiliul Concurenței (CC) va interveni atunci când încălcările au loc în relația dintre întreprinderi.

Pe de altă parte, ANAF va pune la dispoziția ANPC și CC datele de care dispune despre firmele active în România.

Cum vor fi stabilite cazurile de speculă

Criteriile de evaluare a  cazurilor susceptibilă de speculă sunt legate de:

• marjele intermediare de profit pentru produsul și/sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată față de cheltuieli;
• distribuția produselor printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual, fără ca acesta să sufere vreo transformare, cu scopul de majorare a prețului;
• limitarea nejustificată a producției și/sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne în lipsa unor factori economici sau de altă natură care să justifice o astfel de limitare/stopare.

Documentul definește concurența loială, „uzanțele cinstite”, și „poziția superioară de negociere”.

De folosirea abuzivă a „poziției superioare de negociere” sunt vizate companiile care, fără să fi avut o poziție dominantă, ajung în situația „să favorizeze apariţia unor dezechilibre semnificative generate de factori precum: structura specifică a lanțului de producție sau de distribuție, de vulnerabilitatea față de factori externi, perisabilitatea sau sezonalitatea și de relația specifică dintre aceasta și alte întreprinderi care desfășoară activitate pe piețe diferite, relație analizată în baza următoarelor criterii cumulative”:

• existența unui raport dezechilibrat de forțe, ca urmare a unor elemente precum cota de piață sau notorietatea mărcii;
• importanța relației comerciale pentru activitatea celeilalte întreprinderi, ca urmare a unor elemente precum ponderea semnificativă a vânzărilor sau a achizițiilor sale în activitatea celeilalte întreprinderi, rolul critic al produselor sau serviciilor sale pentru derularea activității celeilalte întreprinderi sau existența unor investiții semnificative din partea acesteia din urmă, realizate în vederea onorării raporturilor comerciale stabilite;
• absența unei soluții alternative echivalente pentru cealaltă întreprindere.

Amenzile

Pentru cele trei practici indicate mai sus, care vor fi considerate practici de concurență neloială, firmele vor risca amenzi între 0,1 – 1% din cifra de afaceri totală (cel puțin 10.000 de lei) de la Consiliul Concurenței, pentru în cazul relației cu alte firme și de amenzi între 5.500 – 11.000 de lei, pentru relația cu consumatorii finali.

Firmele vor risca amenzi între 0,1 – 1% din cifra de afaceri (minimum 10.000 de lei) și în urma controalelor ANPC prin care se identifică cele trei practici în relația cu consumatorii finali.

(Descarcă AICI proiectul OUG privind combaterea acțiunilor speculative)

***