O nouă filozofie guvernamentală în materie de infrastructură rutieră a fost prezentată, marți, de premierul Victor Ponta: Master Planul pe Transport trebuie aplicat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani între toate forţele politice, altfel nu are rost ca experţii Ministerului Transporturilor să se apuce de treabă.
Până la obținearea consensului, două perspective clare:
- reațeaua de autostrăzi va crește în 2015 cu fix 14,9 km
- grosul finanțărilor europene care mai puteau fi accesate în 2015 pentru proiectele cuprinse în exercițiul financiar 2007-2013 vor fi pierdute
Și o concluzie: în ultimii 2 ani, guvernele Victor Ponta au prezentat publicului român 4 variante ale conceptului de dezvoltare rutieră, niciunul clar, coerent și în concordanță cu viziunea europeană în domeniu.
O nouă amânare pentru obținerea consensului
Premierul Victor Ponta a fost prezent, marţi, la sediul Ministerului Transporturilor, pentru prezentarea de către ministrul de resort, Ioan Rus, priorităţilor de infrastructură rutieră aferent perioadei 2015-2016. La eveniment au fost prezenți și ministrul Fondurilor Europene și ministrul de Finanțe
Premierul a explicat necesitatea încheierii unui acord politic vizând infrastructura rutieră prin faptul că „este nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung pentru constructori.” În acest scop, viziunea guvernamentală va fi discutată, spune Victor Ponta, cu fiecare partid parlamentar iar planurile vor fi înaintate, spre consultare și eventuale observații, și președintelui Klaus Iohannis și puse, de săptămâna viitoare, în dezbatere publică
La începutul lunii octombrie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat o ultimă variantă de Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, documentul cuprinzând toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030. Ulterior, la sediul ministerului Transporturilor s-au derulat, în decembrie, sesiuni de consultare publică. Documentul trebuia lecturat și aprobat de guvern, conform unui calendar asumat, în luna decembrie 2014, urmând să fie transmis Comisiei Europene în ianuarie 2015, în jurul datei de 15.
Mesaje transmise „din spatele ușilor închise”
Un draft al Master Planului General de Transport a fost înaintat Comisiei Europene cu o întârziere de un an, în septembrie 2014. Documentul a fost primit cu rezervă la Bruxelles, opinia Comisiei, comunicată la data respectivă către cursdeguvernare.ro, a fost accea că „documentul nu a atins încă standardele europene.”
(Citiți și „Master Planul pe Transport primește undă verde pentru dezbatere. Amendamentele Comisiei Europene”)
Chestiunea infrastructurii europene a fost discutată și de președintele Iohannis cu premierul Ponta imediat după acelerea noului președinte într-una dintre întâlnirile private desfășurate la Cotroceni, afirmă surse din Administrația Prezidențială, care susțin că președintele a insistat pentru realizarea grabnică a autostrăzii Pitești-Sibiu.
Care sunt prioritățile, care sunt costurile, ce s-a schimbat
„În 2015 vor fi începute lucrari la mai multe proiecte de autostrăzi ce însumeaza 725 km, la care se adaugă 1809 km de drum expres. Valoarea totală a celor 725 km este estimata la 10, 58 mld de euro.” afirmă Ioan Rus.
Proiectele de autostrăzi prioritare sunt, acum: Sibiu-Nădlac, Cluj-Borș (fără Mihăești-Suplacu), Cluj-Tg Mureș, Tg Mureș-Făgăraș, Sibiu-Brașov și Brașov-Bacău.
Fondurile totale necesare pentru proiectele rutiere din România sunt de circa 28 miliarde euro fără TVA.
Pe partea de finanțare, Ioan Rus a prezentat diverse surse:
- 1 mld euro – ce-a mai rămas din POS-T 2007-2013 (plecând de la premisa incertă că vom înregistra absorbție 100%)
- 5 mld euro – POIM 2014-2020
- 1 mld euro – acciză pe carburant și o mai bună colectare a rovinietei
- 3 mld euro din PPP-uri
Total: 10 miliarde euro. Chiar și fără să punem în discuție această sumă avansată de ministrul Ioan Rus tot rămâne de acoperit un gol de 18 milarde euro pentru a realiza toate proiectele descrise marți de Victor Ponta.
Ce s-a schimbat din septembrie până acum:
- Sibiu-Pitești se va face de la început ca autostradă
- S-a renunțat la schimbarea accentului între coridoarele TEN-T Core și Comprehensive
- Comarnic-Brașov, se va lua o decizie pînă la 15 februarie: ”dacă cei care au cîștigat au finanțare, semnăm, dacă nu, abandonăm și gata
- Legătura A3 cu București, dacă PMB rezolvă PUZ-ul
- Nu se mai face autostrada București-Alexandria, care devine drum expres
Vă prezentăm mai jos câteva din hărțile viitoarei infrastructuri rutiere :
