Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și preşedinţii Consiliului European, Charles Michel, şi Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat marţi la Bruxelles Declaraţia Comună de Cooperare NATO-UE.
Este a treia declarație de acest gen, precedentele două fiind semnate în 2016 și 2018. Relațiile dintre NATO și UE au fost instituționalizate la începutul anilor 2000.
Documentul este semnat într-o perioadă în care două state – Finlanda și Suedia – așteaptă aprobarea pentru a adera la NATO și alte 2 state – Republica Moldova și Ucraina – au primit statut de candidat la aderarea UE, iar Georgia statut de potențial candidat la aderarea UE.
Obiectivele declarației comune
Declarația comună NATO – UE vizează „provocările comune” ale celor două organizații, precum și „angajamentul nostru neechivoc de a promova și de a proteja pacea, libertatea și prosperitatea în spațiul euroatlantic.”
„NATO rămâne fundamentul apărării colective a aliaţilor săi şi este esenţială pentru securitatea euroatlantică. Recunoaştem valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai performante, care contribuie pozitiv la securitatea globală şi transatlantică şi care este complementară şi interoperabilă cu NATO”, se arată în declaraţia comună.
„Solidaritatea cu Ucraina și sprijinul neclintit și continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, este un alt punct al declarației, care mai menționează și „provocările din ce în ce mai mare ale Chinei”.
În declarația susținută marți la Bruxelles, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că părțile semnatare doresc ”să aducem cooperarea la nivelul superior, pentru a asigura pacea şi stabilitatea”.
Potrivit declarației comune anterioare, cooperarea dintre UE și NATO se concentrează asupra unor domenii precum:
- mobilitatea militară
- securitatea cibernetică
- amenințările hibride
- combaterea terorismului
- femeile și securitatea
Atenție specială pentru Ucraina
Mare parte a conferinţei de presă comune organizată după semnarea Declaraţiei a fost dedicată războiului din Ucraina, fiind emise semnale puternice de sprijin a acestei națiuni atacate de Rusia.
Aceste semnale apar periodic pentru a demonstra unitatea de abordare și determinarea de a continua asistența acordată Kiev până la eliberarea teritoriului său național.
Jens Stoltenberg a făcut apel la întărirea sprijinului acordat Ucrainei, avertizând că nu există semne că Vladimir Putin și-ar fi schimbat obiectivele pentru această țară invadată.
Secretarul general al NATO a precizat însă că Vladimir Putin a eșuat în tentativele sale de a diviza aliații occidentali în legătură cu conflictul pe care l-a început pe 24 februarie 2022 și de a submina sprijinul acordat de aceștia Ucrainei.
”De la începutul Războiului rus în Ucraina, cooperarea UE-NATO a devenit mai puternică”, a declarat și Ursula von der Leyen.
NATO și UE au avut un limbaj comun în a condamna invazia Rusiei în Ucraina și în a sprijini suveranitatea, integritatea teritorială și dreptul la autoapărare al Ucrainei.
Cooperarea NATO-UE pe parcursul crizei ucrainene a ajuns la cote fără precedent. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au întâlnit la 24 februarie 2022 unde au participat la reuniuni ministeriale și la discuții informale privind diverse aspecte ale crizei.
Președinții Michel și von der Leyen au participat, de asemenea, la Summitul NATO de la Madrid din iunie 2022.
***
