Autoritățile de management al programelor operaționale de la ministerele de linie trebuie să analizeze și contestațiile care fuseseră respinse deja de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, în cazul achizițiilor publice pentru proiectele cu fonduri europene, se arată într-un ghid pentru eliminarea deficiențelor în procedurile de achiziții.
Ghidul privind principalele ”riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritățile de management/organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziții publice” este promovat printr-un ordin comun al 6 ministere: Fonduri Europene, Dezvoltare Regională, Mediu, Economie, Muncă, Transporturi.
”Dacă în cadrul unei proceduri de atribuire s-a depus o contestație, reprezentanții Autorității de management trebuie să analizeze conținutul acelei contestații indiferent de decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Astfel, chiar dacă CNSC a respins contestația depusă de un operator economic (ca fiind tardivă/nefondată/retrasă), reprezentanții Autorității de management verifică condițiile de fond invocate de contestatar și decid dacă acestea au avut impact asupra modului de derulare a procedurii.
De asemenea, în situațiile în care CNSC consideră că trebuie reluată procedura din etapa de evaluare a ofertelor, reprezentanții Autorității de management trebuie să verifice care sunt elementele și motivele suplimentare care au intervenit în procesul de reevaluare (dacă se păstrează decizia inițială, trebuie analizate existența și motivația elementelor suplimentare care au condus la menținerea rezultatului procedurii, iar, dacă se modifică rezultatul, trebuie analizate motivele care au condus la respectiva modificare)”, se arată în Ghidul promovat de cele 6 ministere.
În martie 2013, premierul Victor Ponta declara că intenționează să desființeze CNSC, pe care îl acuza că îngreunează procedurile de achiziții publice.
”Eu sunt foarte deranjat de activitatea CNSC-ului, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. (…) S-a dovedit, în stilul românesc, că am mai pus încă un mecanism de blocaj sau de întârziere. Deci, nu te duci direct la instanţă, te duci întâi la CNSC, la CNSC (…) întotdeauna există cineva care îl ajută pe cel de pe locul trei, de pe locul patru, de pe locul cinci, după care te duci în instanţă. Deci, oricum, la CNSC nu se rezolvă nimic.
Şi atunci ideea pe care am discutat-o, şi cu Ministerul Justiţiei şi cu ANRMAP, a fost: Nu, mai bine, facem o secţie specială la Tribunalul Bucureşti, de judecători, magistraţi, la care, cine este nemulţumit de licitaţie, se duce la judecător, judecătorul judecă, într-un termen rezonabil, într-o săptămână, două. (…) Am mai mare încredere, până la urmă, într-un judecător, decât într-un organism administrativ, numit, în general, de fostul guvern, de actualul guvern, de viitorul guvern, dar tot administrativ şi politic, până la urmă”, spunea premierul Ponta, într-un interviu acordat ziarului Adevărul.
(Descarca de AICI Ghidul publicat de Ministerul Fondurilor Europene)
Lista deficiențelor întâlnite la achizițiile publice
Ghidul cuprinde și 10 tipuri de deficiențe prin care autoritățile contractante încalcă legislația, regulamentele și recomandările naționale și europene în procedurile de achiziții publice pentru proiectele pe fonduri europene.
România va suporta corecții de aproximativ 700 de milioane de euro din cauza unor nereguli la achizițiile publice din unele proiecte derulate prin fonduri europene – declara în luna mai ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
”Este normal ca statul, atunci când a greşit prin a lăsa persoane nepregătite în poziţii cheie, să suporte acest cost. Acum analizăm posibilitatea de a debloca situaţia printr-un act normativ. Este, însă, de lucru, pentru că vorbim despre un efort financiar substanţial, aproape 700 de milioane de euro grosso-modo, pe toată perioada programelor operaţionale, numai pe achiziţii publice” – a declarat Eugen Teodorovici, potrivit agenției AGERPRES.
Cele 10 tipuri de deficiențe găsite în procedurile de achiziții publice derulate de autorități contractante la proiectele pe fonduri europene sunt:
- Reducerea nejustificată a termenelor ca urmare a publicării unui anunț de intenție. ”Simpla publicare a unui anunț de intenție nu poate conduce în mod automat la aplicarea reducerii termenului cuprins între data transmiterii spre publicare a anunțului de participare și data-limită de depunere a ofertelor. Simpla afirmație că autoritatea contractantă a publicat în anunțul de intenție toate informațiile pe care le cunoaște la momentul transmiterii spre publicare a acestuia nu este suficientă”, subliniază ghidul.
- Alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului. ”Simpla accelerare a procedurii de atribuire, fără o justificare a situației care a determinat urgența, nu poate
- conduce la reducerea termenelor. Accelerarea procedurii de atribuire nu poate fi susținută în măsura în care, din culpa autorității contractante generată de inacțiunea acesteia (de exemplu, neformalizarea deciziilor luate de membrii comisiei de evaluare), perioada de evaluare a candidaturilor și/sau ofertelor și/sau atribuirea/semnarea contractului s-a prelungit nejustificat”.
- Publicarea unor criterii de calificare și selecție discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete. Aici ghidul enumeră ca abateri concrete: ”solicitarea unor criterii prin raportare la o anumită arie geografică restrânsă (de exemplu: o unitate de producție stabilită în România sau în zona de referință a proiectului, o stație de asfalt situată în limitele județului”), ”restrângerea artificială a concurenței prin solicitarea de experiență similară specifică unui anumit tip de construcție (de exemplu, construirea de școli în loc de construcții civile)”, ”solicitarea de dovezi nerezonabile pentru demonstrarea îndeplinirii unui anumit criteriu de calificare (de exemplu, copia facturilor pentru dovedirea îndeplinirii unui anumit nivel al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului)”, restricționarea competiției prin solicitarea unor certificate sau autorizații care nu sunt relevante pentru îndeplinirea contractului (de exemplu, ISO 9001 de la producător)”.
- Utilizarea criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” cu includerea unor factori de evaluare nerelevanți și/sau necuantificabili.
- Excluderea automată a ofertantului cu prețul cel mai scăzut pentru a compensa/a justifica eventualele probleme care pot apărea în derularea ulterioară a contractului, fapt care denotă că proiectul a fost conceput și pregătit insuficient sau prost.
- Modificarea anunțului de participare prin clarificări, ci nu prin publicarea unei erate.
- Respingerea solicitării de modificare a datei-limită de depunere a ofertelor, la cererea ofertanților.
- Solicitarea de clarificări în timpul procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor în mod discriminatoriu (nerespectarea principiului tratamentului egal).
- Lipsa informațiilor obligatorii a fi cuprinse la nivelul comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire, situație care duce la depunerea de contestații.
- Neacordarea unui interval rezonabil de timp pentru activitatea de evaluare a ofertelor/negocierea modificărilor contractuale.
Urmărește-ne pe Google News
