26 mai, 2021

Pentru ca România să renunțe definitv la cărbune până în 2032 și să implementeze până atunci o strategie a hidrogenului, ca și alte reforme menite să promoveze energiile regenerabile, vor fi necesare circa 1,8 miliarde de euro, potrivit unui document guvernamental trimis Comisiei Europene, odată cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„O mare parte din minele (de cărbune) aflate în operare vor fi „puse în siguranță” până în 2030 și vor fi închise până în 2032”, spune documentul citat, consultat prima dată de Hotnews.

De altfel, cel mai mare producător de electricitate din cărbune estima, la începutul lunii mai, că termenul realist de renunțare la producţia de energie pe bază de cărbune ar fi „probabil finalul acestui deceniu”, potrivit unei declarații a lui Daniel Burlan, președintele directoratului Complexului Energetic Oltenia – cel mai mare producător de profil.

Reforma energetică urmează să fie adoptată în 2023 și urmărește ca proporția energiei regenerabile în producția totală să ajungă la 34% până în 2030.

Instrumente de piață noi

Reforma energetică mai include și introducerea unor noi instrumente de piață, precum:

Contractele pe diferență – CfD, prin care un producător de energie își recuperează investiția din veniturile viitoare plătite de consumatori la un preț fix);
- pe această cale ar urma să se realizeze nu numai proiectele de regenerabile sau cele de decarbonare, ci și retehnologizarea Reactoarelor nucleare 1 și 2 de la Cernavodă, ca și construcția Reactoarelor 3 și 4 – potrivit unui memorandum prezentat Guvernului acum un an.

(Citiți și: „Document / Ministerul Economiei propune subvenţii anuale de 340 mil. euro în energia verde, pentru investiţiile prin ”contracte pe diferenţă”)

Acordurile de cumpărare de energie pe termen lung – PPA (power purchase agreement);
- Contractele tip PPA sunt greu de făcut sub legislația românească actuală, dar tocmai acestea sunt esențiale pentru operațiuni precum salvarea CE Oltenia, care va mai asigura, măcar o vreme, o parte importantă din consumul de elecricitate al Românei (acuum 20% din el).

Planul de restructurare al CE Oltenia a fost, practic respins, d Comisia Europeană inclusiv din cauza unor contracte de vânzare pe termen lung. Perspectiva utilizării cărbunelui, însă, nu va mai fi prea lungă.