Guvernul analizează, în primă lectură, în ședința de vineri, proiectul de OUG privind acordarea unui ajutor nerambursabil companiilor din turism și HoReCa. Acestea ar urma să primească un grant în cuantul de 20% din pierderea cifrei de afaceri suferită în 2020.
”Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată unui beneficiar prin prezenta schemă este de 800.000 euro/întreprindere. Cifrele utilizate trebuie să fie brute, şi anume înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe”, se arată în proiect.
Schema de ajutor de stat ar urma să funcționeze de la data adoptării până la 30 iunie 2021, plata sumelor urmând să fie realizată până cel târziu la sfârșitul anului viitor
Beneficiarii scheme sunt:
- agenții de turism licențiate care desfășoară activități conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990;
- structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590;
- structuri de alimentație, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630, care sunt înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României.
”Prin schema de ajutor de stat se acordă ajutoare de stat unui număr estimat de 73.211 de beneficiari, dintre care 15.168 structuri de cazare, 52.583 structuri de alimentație și 5.460 agenții de turism”, se arată în proiect.
(Consultați AICI varianta integrală a proiectului de OUG)
Pașii pe care trebuie să îi parcurgă beneficiarii
Înregistrarea pentru obținerea ajutorului de stat se realizează prin parcurgerea următoarelor etape de către solicitant:
a) înregistrarea prin accesarea sistemului informatic dedicat acestui program și completarea formularului electronic de înscriere de către solicitant;
b) depunerea declarației pe propria răspundere cu privire la ajutoarele de stat primite în baza Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19, ajutoarele de minimis, precum și cu ajutoarele care se încadrează în domeniul de aplicare a regulamentelor de exceptare pe categorii;
c) depunerea declarației pe propria răspundere cu privire la faptul ca firma nu era în dificultate la 31 decembrie 2019, cu excepția microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici care se aflau deja în dificultate la 31 decembrie 2019 și care au obligația îndeplinirii condițiilor de la art. 3 alin. (5);
d) depunerea situațiilor financiare anuale;
e) depunerea on-line a balanțelor de verificare lunare pentru urmărirea trasabilității plăților;
f) depunerea on-line a raportărilor contabile semestriale;
g) depunerea certificatului de atestare fiscală;
h) depunerea declarației pe propria răspundere a beneficiarului, conform Recomandării Comisiei Europene nr. 4885 final din data de 14.07.2020 privind condiționarea acordării sprijinului financiar public de lipsa unei legături cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale condiționează acordarea sprijinului financiar de lipsa legăturilor intre jurisdicțiile necooperatiste, din care să rezulte îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: ca nu este rezident în scopuri fiscale sau înmatriculat în temeiul legilor din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, ca nu este controlat, direct sau indirect, de către acționarii din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante, în funcție de beneficiarul real, astfel cum este definită în art. 3 punctul 6 din Directiva nr. 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, ca nu controlează, direct sau indirect, filialele sau nu dețin unități permanente proprii în jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale și ca nu împarte dreptul de proprietate cu întreprinderile din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.
i) primirea în aplicația informatică a mesajului de confirmare a înregistrării solicitării de acordare a ajutorului de stat.
5% din PIB
Conform unui studiu realizat de către asociațiile patronale din turism, pe baza situațiilor financiare depuse la ANAF pentru anul 2019, se estimează că impactul industriei turistice (HORECA) la formarea PIB este de 5,07% (3,42% impact financiar direct – valoare adăugată; 0,91% impact social – salarii angajați și aport consum; 0,74% impact financiar indirect – furnizori și investiții.
Conform datelor statistice oficiale, furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul total de înnoptări (români și străini) în structurile de primire turistică a scăzut la jumătate în perioada ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, iar înnoptările turiștilor străini au scăzut cu aproximativ 80%. Scăderea circulației turistice a avut repercusiuni și asupra volumului de activitate, respectiv asupra cifrei de afaceri.
Analizând datele ANAF privind cifra de afaceri pe primul semestru 2020, comparativ cu primul semestru 2019, se constată următoarele:
- În privința structurilor de cazare, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 36,8%. Cei mai afectați au fost marii contribuabili (-64,8%), urmați de contribuabilii mijlocii (-48,4%) și de cei mici (-36,8%);
- În privința structurilor de alimentație, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 33,5%. Cei mai afectați au fost contribuabilii mijlocii (-40,5%), urmați de contribuabilii mici (-32,2%) și de cei mari (-27,8%);
- În privința agențiilor de turism, s-a constatat o reducere a cifrei de afaceri cu 60,5%. Cei mai afectați au fost contribuabilii mari (-71,4%), urmați de cei mijlocii (62,8%) și de cei mici (51,6%).
Totodată, operatori economici din turism angajează un număr mare din forța de muncă activă a României prin contractele individuale de muncă încheiate (4,2% din numărul de salariați, decembrie 2019, conform datelor INS), astfel încât nevoia de sprijin a acestora prin ajutoare de stat este o cerinţă reală cu un impact mare asupra echilibrelor macroeconomice ale României.