miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 septembrie, 2013

Foto: http://www.loopletters.com

Parlamentarii au făcut din câinele comunitar adevăratul rege al animalelor, acordând mai multe drepturi legale maidanezilor de pe străzile Bucureștiului decât urșilor, mistreților sau altor animale sălbatice din pădure, supuse regimului vânătorii. Așa arată legile care reglementează dreptul la viață al animalelor prezentate mai sus.

Cursdeguvernare.ro a făcut o comparație între Legea care reglementează ținerea sub control a numărul câinilor comunitari și Legea cinegetică, menită să țină sub control populațiile de animale sălbatice.

Noua lege adoptată marți de Camera Deputaților, ca for decizional, instituie o procedură greoaie prin care maidanezii pot fi eutanasiați numai în urma unor decizii ale persoanelor desemnate de primari, câine-cu-câine, în condițiile în care animalele sălbatice sunt vânate ”global”, după criterii minimale, până la restabilirea numărului populației optime.


Deputații au oferit totuși comunităților posibilitatea să reducă numărul maidanezilor, prin eutanasiere, după ce, în forma care fusese adoptată de majoritatea USL din Senat, în 12 martie 2013, primăriile erau obligate să țină câinii fără stăpâni 30 de zile în adăposturi, după care să le dea drumul înapoi pe străzi, dacă nu erau adoptați de cetățeni.

”În situaţia în care, după expirarea termenului de cazare, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi sau returnaţi în teritoriu”, prevedea forma adoptată de Senat în luna martie și modificată definitiv de Cameră marți.

Inițiativa legislativă se află în Parlament din anul 2007, suferind diferite modificări, cea operată de Senat venind ca urmare a unei9 decizii a Curții Constituționale.

În cele din urmă, deputații au decis, marți, noile modificări după ce un copil de 4 ani a fost ucis de câini vagabonzi, în București, în urmă cu o  săptămână.

(Descarcă de AICI modificările aduse de deputati la legea maidanezilor)

Va fi nevoie de zeci de mii de decizii numai pentru eutanasierea maidanezilor din București


Deputații din Comisiile juridică și pentru administrație au amendat proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, iar plenul Camerei a confirmat marți deciziile din comisii, cu 266 de voturi pentru, 23 împotrivă și 20 de abțineri.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Modificările instituie un mecanism greoi de eutanasiere a câinilor fără stăpân, iar adopțiile se fac cu costuri semnificative suportate din banii tuturor contribuabililor:

  • Animalele bolnave incurabil, declarate ca atare, în urma unui examen medical, efectuat de medicul veterinar, vor putea fi eutanasiate de îndată. La controlul veterinar pot asista reprezentanţi din partea ONG-urilor pentru protecţia animalelor.
  • ”Câinii fără stăpân vor fi cazaţi în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân”, pentru o perioadă de 14 de zile lucrătoare.
  • În acest termen de 14 zile, câinii capturaţi şi înregistraţi în evidenţele adăposturilor pot fi revendicaţi sau adoptaţi de către cetățeni.
  • Câinii nerevendicaţi sau neadoptaţi vor fi eutanasiaţi, în baza unei decizii emise de către o persoană împuternicită în acest sens de către primar.
  • ”Decizia de eutanasiere se emite pentru fiecare câine în parte, după ce se constată că au fost parcurse toate etapele” prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. În București, Primăria Generală estimează că sunt 65.000 de câini fără stăpân pe străzi, ceea ce înseamnă că pentru fiecare în parte trebuie emisă câte o decizie de eutanasiere sau trebuie parcurse toate procedurile impuse de lege în cazul adopțiilor.
  • Eutanasierea se va face într-un termen stabilit prin decizia persoanei împuternicite de primar. Termenul trebuie să aibă în vedere capacităţile de cazare şi disponibilităţile bugetare. Prin urmare, termenul de 14 zile prevăzut de lege pentru eutanasiere se poate întinde pe o perioadă nedeterminată.
  • Încredinţarea câinilor spre revendicare şi adopţie se face numai după ce animalele au fost consultate de către medicul veterinar de liberă practică, deparazitate, vaccinate antirabic, sterilizate şi identificate prin microcipare. Câinii revendicaţi sau adoptaţi vor fi sterilizaţi, cu excepția câinilor cu regim special.
  • Costurile tuturor acestor proceduri la adopție sunt suportate de primărie, din fondurile colectate de la toți contribuabilii. În București, la cabinetele veterinare, în medie, tarifele practicate sunt: 80 de lei vaccinarea, 10 lei pentru fiecare 10 kilograme – deparazitarea internă, 100 de lei microciparea, 200 de lei operațiunea de castrare. Rezultă astfel un cost total de circa 400 de lei pentru fiecare câine (cu o greutate de 20 kg) adoptat. În București, posesorii de câini trebuie să plătească 150 de lei pe an pentru fiecare animal pe care îl au, fiind, însă scutiți de acest impozit local dacă își duc câinele la sterilizare, care se poate face pe banii primăriei.
  • În schimb, costul procedurii de eutanasiere chimică se ridică în jurul a 280 de lei per câine, potrivit unor cifre avansate de reprezentanți ai Primăriei Capitalei.

Ce ”drepturi” au urșii, mistreții și alte animale din pădure

Potrivit legislației vânătorii, animalele sălbatice sunt vânate în mod organizat, și cu scopuri pur recreative, pentru menținerea populației animale din anumite areale în limitele optime:

  • Exercitarea vânatorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorarii calității populațiilor faunei de interes cinegetic, cercetării știintifice, precum și in scop didactic sau recreativ-sportiv” –prevede Legea 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, revizuită în anul 2011.
  • Aceeași lege a fondului cinegetic prevede protecția ”populației umane” în fața populației animale. Actul normativ definește astfel ”populația optimă” de animale ca fiind ”numarul total de exemplare din fauna de interes cinegetic, care coabiteaza într-un fond cinegetic într-o anumita structură de specii și intr-o anumită structură de vârste în cadrul fiecărei specii, care asigura conservarea biodiversitatii, produce minimum de pagube și nu prezintă risc pentru populatia umană”. Astfel, vânătorii au restricții minime, protejate fiind anumite categorii de animale, cum ar fi cele cu pui, de exemplu.
  • În plus, legea vânătorii prevede că oamenii păgubiți din cauza animalelor sălbatice sunt despăgubiți de către administratorii fondului cinegetic respectiv. În schimb, pentru victimele câinilor fără stăpân nu plătește practic nimeni, decât arareori, statul, în urma unor procese de durată, care ajung și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Nebunie totala…o sa sfarsim cu totii prin a fi mancati de caini. Unii se imbogatesc prin sifonarea fondurilor altii ajung la doi metri sub pamant.
    Probabil ca o sa ajungem sa ne facem singuri dreptate daca statul nu e in stare. Eu personal am trecut cu masina peste 3 caini in doua zile. Din greseala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Nebunie totala…o sa sfarsim cu totii prin a fi mancati de caini. Unii se imbogatesc prin sifonarea fondurilor altii ajung la doi metri sub pamant.
    Probabil ca o sa ajungem sa ne facem singuri dreptate daca statul nu e in stare. Eu personal am trecut cu masina peste 3 caini in doua zile. Din greseala.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: