fbpx

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Europa

”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA

Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini

Deficitul balanței comerciale a ajuns la 16,43 miliarde euro după primele 11 luni ale anului (circa 7,5% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră)  implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult

10.01.2021

DOCUMENT / Curtea de Conturi Europeană despre autostrada București – Nădlac: Nici în 2030!

de Adrian N Ionescu , 17.6.2020

Autostrada A1 București-Nădlac este unul dintre cele opt „megaproiecte transfrontaliere europene de transport”, finanțate de Uniunea Europeană, ale căror mari întârzieri de construcție au fost criticate de un nou raport al Curții de Conturi Europene (CCE).

A1 face parte din coridorul de transport Rin-Dunăre al rețelei europene TEN-T și întârzierea finalizării sale cu mai bine de 6 ani a constribuit la întârzierea totală de 11 ani a celor 8 proiecte selectate pentru analiză de CCE.

Pentru A1 ca și pentru alte două proiecte „este foarte puțin probabil să fie gata până în 2030, așa cum se prevede în Regulamentul TEN-T”, potrivit raportului citat.

Celelalte două mari proiecte în foarte mare întârziere sunt: linia feroviară de mare viteză care va face legătura între Vitoria (Spania) și Bordeaux (Franța), respectiv linia ferată E59 din Polonia și legătura acesteia cu porturile Szczecin și Swinoujscie.

Marile piedici româneşti la mega-proiectul european A1

Criticile Curţii de Conturi Europene (CCE) se adresează în primul rînd Comisiei Europene, dar problemele principale nu sunt la Bruxelles, din moment ce CCE constată: „Comisia nu a utilizat încă toate instrumentele juridice limitate de care dispune pentru a reacționa” la întârzieri.

Raportul special publicat marţi detaliază problemele relevate într-un alt raport publicat nu mai devreme de  21 aprilie, referitor la rețeaua rutieră centrală a UE, care „nu este încă pe deplin funcțională”.

(Citiţi şi: „Document / Infrastructura rutieră europeană: Mari restanțe în Europa Centrală și de Est la finalizarea rețelei TEN-T”)

Acum, cazul A1 este dat drept exemplu negativ pentru:

  • nivelurile ridicate de birocrație : în cazul autostrăzii A1 din România, în care, pentru o lungime de 582 km, „este
    necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.
  • A1 „este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni”.
  • întârzierile la A1 „sunt considerabile (de până la 79 de luni pentru una dintre acțiunile legate de autostrada A1, ceea ce reprezintă o întârziere de 263 % în raport cu durata prevăzută inițial). Întârzierea medie este de 34 de luni (peste 68 % din durata prevăzută inițial). În cazul celor 17 acțiuni auditate, aceste întârzieri au determinat retragerea a 1,4 miliarde de euro din cofinanțarea alocată inițial de UE”
  • „supravegherea asigurată de Comisie cu privire la finalizarea coridoarelor rețelei centrale de către statele membre este una „de la distanță”: CCE a identificat la A1 „o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea UE”.
  • cazul tronsonului Lugoj – Deva, finalizat și neutilizat pentru că două porțiuni de drum au fost conectate greșit. „Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită a trebuit să fie distruși pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii”. S-au irosit bani mulți, din care CCE este interesată de cofinanțarea UE de 3,2 milioane de euro.
  • experți independenți „au ajuns la concluzia că diferite cerințe de mediu de la nivelul UE, de la nivel național și, uneori, de la nivel regional complică și întârzie planificarea și implementarea infrastructurilor de transport de maximă importanță, dar că factorii cei mai constrângători rămân cei bugetari”, în cazul A1 și al altor 3 proiecte.

Traficul care ar trebui preluat de A1 „trebuie, deocamdată, să utilizeze în continuare drumurile naționale cu două benzi. Această situație are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră.

Curtea a observat că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale”, aminteşte raportul CCE.

(Descărcaţi de AICI Raportul special al Curţii de Conturi Europene „Infrastructurile de transport din UE (…) implementarea megaproiectelor să prindă viteză”)

Cele 8 mega-proiecte în care Comisia a scăpat ”frâiele”

CCE a auditat implicarea Comisiei Europene în planificarea, în implementarea și în supravegherea cofinanțării următoarelor opt infrastructuri de transport de maximă importanță:

  • (1) Rail Baltica: o linie feroviară care leagă Estonia, Letonia și Lituania de Polonia și care permite realizarea unei legături cu Finlanda (pe coridorul Marea Nordului-Marea Baltică);
  • (2) legătura Lyon-Torino: o legătură feroviară transfrontalieră între Franța și Italia (pe coridorul mediteraneean);
  • (3) Tunelul de bază Brenner: o legătură feroviară transfrontalieră între Austria și Italia (pe coridorul scandinavo-mediteraneean);
  • (4) legătura fixă peste strâmtoarea Fehmarn (Fehmarn Belt): o legătură feroviară și rutieră între Danemarca și Germania (pe coridorul scandinavo-mediteraneean);
  • (5) Y vasca și conexiunea sa cu Franța: o linie feroviară de mare viteză care va face legătura între Vitoria (Spania) și Bordeaux (Franța) (pe coridorul atlantic);
  • (6) legătura Sena-Escaut: inițial, o legătură navigabilă interioară între fluviile Sena și Escaut, care a evoluat ulterior către o rețea de căi navigabile interioare în Franța și în Belgia (pe coridorul Marea Nordului-Marea Mediterană și pe coridorul atlantic);
  • (7) autostrada A1 din România (pe coridorul Rin-Dunăre);
  • (8) linia ferată E59 din Polonia și legătura acesteia cu porturile Szczecin și Swinoujscie (pe coridorul baltic-adriatic).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană scurtează calendarul vaccinării în UE: Peste 13 mil. de români ar trebui imunizați până la vară

Mariana Bechir

Comisia Europeană a anunțat marți accelerarea vaccinării și a prezentat țintele și calendarul recomandat pentru ca UE să revină la vară la un stil de… Mai mult

Europa

Gazprom: Există riscul ca Nord Stream 2 să fie suspendat sau anulat din cauza presiunilor politice

Iulian Soare

Grupul rus Gazprom menționează, în prospectul unei emisiuni de euro-obligaţiuni consultat de Reuters, că există riscul ca proiectul gazoductului Nord Stream 2 să fie suspendat… Mai mult

Europa

SUA post-Trump: Cum percep europenii America lui Joe Biden – studiu ECFR

Victor Bratu

Americanii au un nou președinte, dar nu și o țară nouă. În timp ce majoritatea cetățenilor europeni se bucură că alegerile din SUA au fost… Mai mult

Stiri

Noile categorii de angajați introduse în etapa a II-a a campaniei de vaccinare

Vladimir Ionescu

Guvernul va adopta o Hotărâre ce va include noi categorii sociale și profesionale în rândul populației ce se poate vaccina anti-Covid în etapa a doua… Mai mult

Europa

CEDO condamnă statul român pentru procedura de recunoaștere a schimbării de sex

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România, cu unanimitate, pentru încălcarea dreptului la viaţa privată în cazul a două persoane cărora autoritățile naționale… Mai mult

Stiri

Kristalina Georgieva cere mai mulți bani statelor membre ale FMI pentru a susține țările puternic îndatorate

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internațional (FMI) are nevoie de mai multe resurse pentru a ajuta ţările puternic îndatorate, în condițiile marilor incertitudini privind perspectivele economiei globale și… Mai mult

Stiri

Autocolantele pentru promovarea PMB pe autobuze vor fi înlocuite cu reclame comerciale

Vladimir Ionescu

Mijloacele de transport în comun ale STB nu vor mai avea autocolante de promovarea a Primăriei Capitalei. Pe respectivele spații, a explicat primarul general, Nicușor… Mai mult