sâmbătă

3 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 mai, 2021

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a revenit pe scădere în luna aprilie, până la valoarea de 2,84%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. În martie, acest indicator esențial pentru trecerea la moneda unică, crescuse brusc la 2,96% față de 2,65% în luna anterioară, după 7 luni consectutive de diminuare (de la 3,94% în iulie 2020).

Este o performanță notabilă, în contextul în care nivelul dobânzilor la noile credite luate „a la long” a urcat în majoritatea țările membre UE (doar Suedia și Grecia a mai reușit reduceri de numai 0,03 puncte procentuale, îmbunătățiri marginale de 0,01 pp au consemnat Cehia, Croația, Slovenia și Letonia, iar Bulgaria și Lituania au staționat la nivelul anterior).

De reținut și faptul că, la începutul pandemiei, în aprilie 2020, ajunsesem la o dobândă de 4,83%, cu aproape două puncte procentuale față de cea consemnată după doar 12 luni, în urma măsurilor luate pentru asigurarea lichidității în sistemul financiar-bancar. Totuși, mai avem de recuperat pentru ne întoarce la cotațiile de la începutul anului curent.


Cele mai avantajoase dobânzi au fost consemnate de Luxemburg (-0,38%), Germania (-0,33%) și Olanda (-0,30%). Din fostul bloc estic, Letonia a prins locul patru în topul celor mai mici dobânzi și s-a finanțat cu „costuri” anuale de -0,21%, adică ceva mai bine decât Finlanda (-0,08%) și Austria (-0,04%), între care s-a intercalate un alt stat din fostul bloc estic, Slovacia (-0,06%).

În acest context, România a rămas pe primul loc în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii dar a continuat să se apropie de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. Reducerea costurilor de împrumut ar trebui să constituie o prioritate, din perspectiva majorării datoriei publice, care a ajuns la 48% din PIB.


Ecartul costurilor de împrumut s-a redus la ceva mai mult de 5% în raport cu următoarea clasată, Ungaria. Totuși, pe o tendință de diminuare, a rămas încă destul de ridicat față de Cehia (+53%) sau față de Polonia (+83%), economie cu regim valutar similar și cea mai apropiată în structură de cea românească.

*

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: