Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de Banca Centrală Europeană. Pe fondul măsurilor luate pentru combaterea efectelor pandemiei, acest indicator a intrat în teritoriul negativ pentru media UE (-0,03%), tonul fiind dat de economia germane (-0,52% pentru a treia lună consecutiv).
De altfel, nu mai puțin de alte 12 state ale Uniunii ( Belgia, Danemarca, Irlanda, Franța, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia) au consemnat valori negative la rata dobânzii cu care își pot finanța datoria publică pe termen lung. De remarcat că trei dintre ele au adoptat euro și fac parte din fostul bloc estic (celelalte două intrate în Eurozonă au niveluri neglijabile, Estonia cu 0,01% și Lituania 0,16%).
Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.
Reamintim că randamentul obținut în cazul împrumuturilor acordate României a scăzut de la aproape 5% în lunile aprilie – mai 2019 ( 4,91% și 4,93%) spre 4,04% în luna februarie 2020 dar a urcat înapoi la 4,83% în aprilie 2020. Pe fondul măsurilor de intervenție luate de Banca Centrală și a derulării unor politici guvernamentale mai prudente, s-a ajuns la nivelul de 3,49%, care rămâne, însă, cel mai ridicat din UE.
De reținut, situația noastră relative la statele din Europa Centrală cu regim valutar similar ( flotare controlată) s-a îmbunătățit în luna septembrie, în care noi am avut o reducere de aproape 0,4 puncte procentuale în timp ce valorile pentru Ungaria, Polonia și Cehia s-au majorat ușor, ceea ce ne-a apropiat de practica din regiune.
De remarcat și faptul că cele două colege balcanice care ne-au luat-o înainte la adoptarea Euro și au intrat în mecanismul ERM II ( unde trebuie să stea cel puțin doi ani), Bulgaria (+0,20%, la un curs de schimb indexat la euro) și Croația (+0,79% în condiții de curs flotant ca și noi) au avut niveluri de dobândă mult mai mici decât statele din Europa Centrală și în scădere față de luna precedentă.
În context, ar trebui să luăm aminte că Grecia a reușit să coboare spectaculos costul împrumuturilor de la 4,37% în octombrie 2018 la doar 1,08% în august și septembrie 2020.
O gestiune mai bună a economiei românești, (de pildă Polonia, Ungaria sau Cehia nu au deficitele externe majore cu care ne confruntăm noi) ar putea aduce o percepție mai bună din partea investitorilor internaționali, implicit costuri mai mici de împrumut.
Practic, ar trebui să ne abținem să luăm din piață ÎN PLUS pentru politici sociale nesustenabile, bani relativi scumpi ( mai puțin decât în urmă cu câteva luni, dar, relativ la alte state, în condiții mai oneroase). Mai întâi ar trebui să consolidăm trendul de scădere a dobânzilor pe termen lung și să ne orientăm spre cofinanțarea proiectelor cu bani europeni pentru investiții utile la nivel național.
Oricum, deja s-a ajuns în situația în care nu mai putem reface echilibrele macroeconomice decât pe termen mediu. De aceea, ar fi esențial să nu încărcăm nota de plată a crizei actuale, prin măsuri fanteziste de creșteri de venituri. Poate așteptăm măcar să achităm prin 2023 de-abia (dacă ați uitat isprăvile din 2008-2009) obligațiile de plată asumate la precedenta criză majoră.
