Aproape două treimi din români (62%) declară că își doresc sprijinirea Ucrainei de către țara lor, în timp ce 36% nu sunt de acord cu acest lucru, arată datele sondajului „Românii, la 1 an de război în Ucraina”, realizat de IRES. Ponderea este cu aproape 10 puncte procentuale sub susținerea declarată de români în cadrul ultimului Eurobarometru, realizat în UE27 tot pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Conform IRES, în rândul tinerilor și respondenților cu studii superioare se regăsește cea mai largă susținere a acțiunilor de ajutorare a Ucrainei, în timp ce persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani se poziționează în proporții mai ridicate decât alte categorii împotriva acestui sprijin.

42% din români cred că România ar trebui să trimită armament în Ucraina

Întrebați cum anume ar trebui România să sprijine Ucraina în perioada următoare, intervievații au oferit următoarele răspunsuri:

• cei mai mulți dintre participanții la sondaj cred că ajutorul trebuie să se materializeze prin oferirea de ajutoare umanitare (92%)
• 91% cred că țara noastră ar trebui să ajute refugiații din țara vecină
• 72% cred că ar trebui să ofere ajutor de specialitate, prin experți în diferite domenii
• 42% spun că România ar trebui să trimită armament în Ucraina.

45% din români cred că România riscă să fie invadată

Îngrijorarea românilor cu privire la extinderea războiului din Ucraina în țara noastră este în continuare semnificativă, arată IRES, semnificativ fiind faptul că la un an de la debutul conflictului două treimi dintre participanții la acest sondaj spun că le este teamă că România este în pericol de a fi invadată, iar dintre aceștia un sfert cred că acest lucru se va și întâmpla. Procentele sunt în ușoară creștere față de luna august 2022, dar în scădere față de perioada de debut a conflictului.

Din cei 45% din respondenții care cred că România este în pericol de a fi invadată sunt de părere că acest lucru este posibil să se întâmple în acest an, 10% spun că anul viitor, iar 36% cred că mai târziu.

Alte date privind evoluția sentimentului de pericol:

• Femeile, vârstnicii, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural sunt cei în rândul cărora sentimentul de teamă privind pericolul invadării României este mai ridicat decât în rândul altor categorii de respondenți.
• În același timp, femeile, respondenții cu vârste între 31 și 50 de ani, persoanele cu educație scăzută și care locuiesc în mediului rural, dar și în Moldova sunt mai convinși de o posibilă invazie a României.
• În timp ce jumătate dintre participanții la studiu spun că de la începutul izbucnirii războiului din Ucraina nu s-au simțit în pericol în România, 12% susțin că se simt în pericol și acum, 15% au declarat că s-au simtit în pericol doar la începutul războiului, iar 23% se simt în pericol uneori, în funcție de evoluția evenimentelor din țara vecină. Femeile, persoanele cu educație scăzută și persoanele care locuiesc în mediul rural și în Moldova se regăsesc în proporții mai crescute printre respondenții care se simt în pericol și în prezent.
• 13% dintre participanții la sondaj recunosc că s-au gândit de când a început războiul să părăsească România.
• Peste un sfert dintre români spun că, în cazul în care războiul din Ucraina se va extinde și în România, iau în considerare să plece în altă țară. Sunt mai înclinați să facă acest lucru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, dar și cei între 36 și 50 de ani, respondenții cu studii superioare, femeile, cei care locuiesc în orașe și în județele din Moldova.

Alte concluzii importante ale sondajului IRES:

• Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră a atins cea mai ridicată cotă de la începutul declanțării războiului: 8 din  10 români își cred că NATO este capabilă să facă față unui atac al Rusiei  împotriva unor țări din regiune, membre ale Alianței. 
• Cei mai mulți dintre români cred că, în prezent sau în viitorul apropiat, România nu este foarte pregătită pentru a face față unei confruntări armate; dacă peste un sfert (27%) apreciază că țara noastră nu este deloc pregătită, 38% sunt de părere că este mai degrabă nepregătită.  O treime dintre participanții la studiu sunt mai optimiști, 12% susțin că țara noastră este foarte pregătită, iar 21% că este mai degrabă pregătită pentru o astfel de situație.
• Peste jumătate dintre români (55%) cred că războiul din Ucrana va mai dura: 39% cred că va dura și anul viitor, iar 16% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani. În schimb peste o treime dintre cei intervievați (37%) cred că războiul se va termina în acest an.

Eurobarometrul – românii, cea mai redusă susținere pentru ajutarea Ucreainei

Cetățenii Uniunii Europene continuă să susțină solidaritatea de neclintit cu Ucraina și la un an de la invazia Rusiei – 91% din aceștia sunt în favoarea furnizării de sprijin umanitar, iar 88% sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului, arată cel mai recent Eurobarometru. România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea cetățenilor care sunt de acord cu diferite forme de sprijinire a Ucrainei și de sancționare a Rusiei.

Acordarea de ajutor umanitar Ucrainei se bucură de un sprijin aproape complet în Țările de Jos (99%), Luxemburg și Lituania (98%), precum și în Finlanda și Grecia (97%). Acestea sunt urmate de Suedia (96%), Danemarca (94%) și România (doar 71%).

În nouă țări, primirea în UE a persoanelor care fug din calea războiului reprezintă acțiunea cea mai agreată, cu cele mai ridicate niveluri de acord în Danemarca, Finlanda (partajate cu acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război) și Suedia (toate cu 97%). În celelalte 18 țări, această acțiune se situează pe locul al doilea, cu cele mai ridicate niveluri înregistrate în Țările de Jos (98%), Luxemburg (96%) și Grecia (95%), dar și în România (72%).

De asemenea, 67% din români sunt de acord că trebuie impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, în vreme ce 61% dintre români sunt în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat în UE.

În general, majoritatea cetățenilor europeni (56 %) rămân mulțumiți de răspunsul Uniunii Europene la invadarea Ucrainei de către Rusia, 58% dintre români împărtășind această opinie.

Alte concluzii ale Eurobarometrului

• Irlanda (90%) este singura țară în care furnizarea de asistență financiară Ucrainei se află pe primul loc (alături de furnizarea de sprijin umanitar pentru persoanele afectate de război).
• Impunerea de sancțiuni economice guvernului rus, companii și persoane fizice se situează pe locul al doilea în Polonia (90%) și Portugalia (89%) și pe locul trei în opt țări, inclusiv în Suedia (95%), Irlanda (86%) și Croația (82%).
• Europenii sunt în favoarea interzicerii difuzării canalelor mass-media ruse de stat (67 %) și a finanțării de către UE a achiziționării și furnizării de echipamente militare către Ucraina (65 %).
• Finanțarea achiziționării și furnizării de echipamente militare pentru Ucraina ocupă locul al treilea în Polonia (89%, alături de interzicerea difuzării mass-media de stat ruse, precum Sputnik și Russia Today, în UE), Finlanda (88%) și Estonia (72%).
• 77 % dintre respondenții din UE sunt în favoarea unei politici de securitate și apărare comune la nivelul statelor membre ale UE. 80 % consideră că achiziționarea de echipamente militare de către statele membre ar trebui să fie mai bine coordonată, iar 69 % cred că UE trebuie să își consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.

Europenii, de acord cu tranziția energetică și investițiile în energia verde – În România, cei mai puțini susținători

Marea majoritate a cetățenilor UE (84 %) sunt de acord că UE trebuie să își reducă dependența de sursele de energie din Rusia cât mai curând posibil, 71% dintre români fiind de aceeași părere. De asemenea, ei sunt în mare măsură de acord că UE ar trebui să sprijine tranziția verde prin investiții masive în energia din surse regenerabile (86 %), în vreme ce aproape 7 din 10 români sunt de acord cu această asumpție.

Excepție fac, din nou românii, care înregistrează cea mai mică pondere a populației de acord cu investițiile semnificative în regenerabile și care cei mai pesimiști în capacitatea energiei verzi de a duce la diminuarea facturilor.

Doar 69% din români consideră potrivite investițiile masive în eoliene și sisteme de panouri solare, comparativ cu 86% media UE 27. De asemenea, deși românii sunt printre cei mai săraci europeni, doar 64% au declarat că recent au luat o măsură pentru reducerea consumului de energie, față de 80%, media UE.

Sprijin puternic pentru moneda euro și încredere în NextGenerationEU

Cetățenii UE consideră că creșterea prețurilor/inflația/costul vieții reprezintă una dintre cele mai importante două probleme cu care se confruntă UE în prezent (32 %, -2 puncte procentuale), urmată de situația internațională (28 %, procentaj stabil) și de aprovizionarea cu energie (26 %, -2 puncte procentuale).

Percepția asupra situației economiei europene a rămas neschimbată din vara anului 2022, 40 % considerând-o „bună” și 51 % „proastă”. Percepția asupra situației economiei naționale a rămas, de asemenea, relativ stabilă din vara anului 2022, 35 % considerând-o în prezent „bună” și 63 % „proastă”.

În acest context, sprijinul pentru moneda euro rămâne la un nivel foarte ridicat în UE în ansamblu (71 %, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată) și chiar la un nivel mai ridicat în zona euro (79 %).

De asemenea, mai mult de jumătate din respondenți (54 %) consideră că planul de redresare NextGenerationEU poate fi eficace pentru a răspunde provocărilor economice actuale. 63 % consideră, de asemenea, că trebuie utilizate fonduri publice pentru a stimula investițiile sectorului privat la nivelul UE.

Optimism cu privire la viitorul UE

47 % dintre europeni tind să aibă încredere în UE, iar 32 % tind să aibă încredere în guvernele naționale. 45 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, 36 % au o imagine neutră și 18 % o imagine negativă. În cele din urmă, 62 % dintre respondenți declară că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (-3 puncte procentuale față de vara anului 2022, dar similar cu nivelul înregistrat în februarie 2022, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei).

Sondajul Eurobarometru standard din iarna anului 2022-2023” (EB 98) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față și online desfășurate între 12 ianuarie și 6 februarie 2023. Au fost intervievați 26 468 de cetățeni UE în cele 27 de state membre.

***