fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Doar 45% din deficitul bugetar record pe 2020 a fost cauzat de combaterea combaterea pandemiei

de Marin Pana , 28.1.2021

Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2020 a urcat la circa 102 miliarde de lei (9,79% din PIB-ul estimat curent a fi de 1.040 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB sau 45% din deficitul consemnat) au fost lăsate în mediul economic prin facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Surprinzător, în pofida crizei, încasările au fost ceva mai mari decât anul trecut (+1,4 miliarde lei). Ceea ce s-a tradus în +0,7 puncte procentuale ca pondere într-un rezultat economic diminuat semnificativ (-19 miliarde lei), respectiv de la 30,3% din PIB la 31,0% din PIB.

Din păcate, pandemia s-a suprapus cu efectele întârziate ale unor măsuri luate în 2019, când se conta pe creștere economică de cinci procente și nu pe o scădere de magnitudine similară. S-a adăugat perioada electorală și a rezultat o majorare a cheltuielilor publice cu aproape 55 miliarde lei, respectiv un plus de aproape 6 puncte procentuale în PIB.

De reținut, traversarea pragului de deficit de -10% din PIB ( cu un rezultat anticipat corect de către Consiliul Fiscal și nu de către prognoza guvernamentală) a fost salvată de majorarea cu aproape 7,5 miliarde lei a sumelor venite de la UE (creștere cu 30% !). În condițiile în care 10% din banii bugetului ne-au venit de acolo ( 32,2 miliarde lei din totalul de 322 miliarde lei) poate ar trebui să fim mai atenți la solicitările aferente.

Tot de reținut, evoluția deficitului a arătat că s-au însumat obișnuința nefastă de a cheltui masiv pe final de an cu necesitățile obiective impuse de combaterea pandemiei, motiv pentru care în ultimele două luni s-a ajuns la un nou record în materie. Poate că ar trebui, în fine, să nu mai facem modificări majore pe parcursul anului și să echilibrăm execuția bugetară.

Statul a cheltuit 132 lei la fiecare 100 de lei încasați anul trecut

În pofida unei cifra de afaceri în comerț majorate (+2,1% la 11 luni, potrivit celor mai recente date) încasările din TVA s-au redus considerabil față de aceeași perioadă a anului precedent (-4,6 miliarde lei, adică aproape -7% în termeni nominali). Reducere explicată prin creșterea rambursărilor de TVA pentru a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar și prin prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate.

Deși afectate pe partea de produse energetice prin scăderea consumului de carburanți și a prețurilor la pompă, accizele s-au păstrat aproape la același nivel (-0,75 miliarde lei) prin avansul înregistrat la produsele din tutun, urmare a programului de majorare treptată a accizelor.

Salariile s-au majorat cu peste șapte procente, cea mai importantă componentă a veniturilor bugetare dar contribuțiile de asigurări, a înregistrat o creștere marginală (112,2 miliarde lei față de 111,5 miliarde lei în 2019) iar la impozitul pe salarii și venit s-au încasat în plus cam un miliard de lei (circa 24,3 miliarde lei față de 23,2 miliarde lei, adică +4,9%).

În pofida transferurilor de la bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale (care trebuie echilibrat prin lege) a terminat anul cu aproape -1,6 miliarde lei, bugetul de șomaj la -1,3 miliarde lei iar bugetele locale („tradițional” ținute pe plus până spre finalul anului) la -2,8 miliarde lei. Fondul de sănătate a consemnat un minus de -443 milioane lei.

Pentru a avea o imagine mai corectă dincolo de cifra sintetică de -9,79% din PIB, precizăm că pe total finanțe publice, la 100 de lei încasați s-au cheltuit aproape 132 de lei iar strict din bugetul de stat (unde intră sumele prcum cele din impozitul pe venit sau profit și taxe gen TVA sau accize) la 100 de lei încasați s-au cheltuit 175 de lei.

Avansul cheltuielilor, aproape 15% per total: unde au fost marile creșteri

Avansul cheltuielilor a fost în 2020 la 14,8% în raport cu aceeași perioadă din 2019, în condițiile în care au trebuit efectuate cheltuieli excepționale pentru combaterea efectelor epidemiei Covid dar și prin majorarea unor beneficii sociale, cu prețul creșterii semnificative a datoriei publice (de la circa 35% din PIB spre 45% din PIB, ceea ce corespunde cu deficitul bugetar înregistrat).

De reținut creșterea cu 26,4% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă și avansul pe segmentul de cheltuieli de capital (+9,8%), care reflectă o modificare utilă de atitudine în favoarea investițiilor, menite să stimuleze o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Din păcate, pe fondul efectelor negative induse de pandemie (-5% PIB pe primele trei trimestre ale anului), cheltuielilor cu salariile bugetarilor au trecut pragul de 10% din PIB iar cheltuielile sociale au continuat să crească exagerat (peste 20%), ceea ce explică majorarea îngrijorătoare a sumelor achitate la creditele DEJA CONTRACTATE (tot cam +20%).

Una peste alta, ar fi util să ne reamintim că bugetul pe 2020 prevedea inițial o diminuare a deficitului de la 4,63% din PIB la 3,58% din PIB.

Pandemia a mai adăugat cam 4,5 puncte procentuale la un PIB diminuat, dar parcă tot nu ar fi trebuit să ajungem la 9,79% din PIB. Acum ne batem capul să ne întoarcem la -7% și de-abia prin 2024 unde trebuia să fim în 2020.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Premierul Cîțu îi face responsabili de achizițiile de vaccinuri pe miniștrii sănătății. Legea zice altceva

Mariana Bechir

“Foști miniștri ai Sănătății vin cu tot felul dezinformări (…) Ce mi se pare mizerabil și revoltător este să asociezi persoana mea cu aceste dosare”… Mai mult

Stiri

România – deficit comercial excesiv, pe contrasens cu trendul european. Consecințe

Marin Pana

România a rămas singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primele 7 luni din 2021, potrivit… Mai mult

Stiri

Insolvența City Insurance: Guvernul a modificat legea Fondului de Garantare a Asiguraților, crescând plafonul de garantare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca urmare a insolvenţei companiei City Insurance.… Mai mult

Stiri

Administrarea celei de-a 3-a doze de vaccin anti-Covid începe pe 28 septembrie

Vladimir Ionescu

Administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-Covid va începe săptămâna viitoare, pe 28 septembrie, a anunțat premierul Florin Cîțu, marți, la finalul ședinței de… Mai mult

Stiri

DOCUMENT: Guvernul își creează prin OUG noi condiții pentru plafonarea tarifelor la electricitate. Alte modificări ale pieței – Proiect

Adrian N Ionescu

Guvernul va putea plafona tarifele la electricitate pentru consumatorii casnici pentru o perioadă de timp limitată, dar neprecizată, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență… Mai mult

Stiri

Dosar in rem în cazul documentului cu antetul Guvernului ce stabilea strategia de campanie a lui Florin Cîțu pentru șefia PNL

Vladimir Ionescu

DNA a început urmărirea penală in rem în cazul documentului de partid trimis de la Palatul Victoria, cu antetul Guvernului, către lideri ai PNL, anunță… Mai mult

Europa

Ucraina / Tentativă de asasinat comisă asupra lui Serhiy Șefir, consilier al președintelui Zelenski

Razvan Diaconu

Mașina principalului consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost miercuri ținta unui atac cu focuri de armă, anunță Reuters. Oficialii ucraineni spun că a… Mai mult