Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2020 a urcat la circa 102 miliarde de lei (9,79% din PIB-ul estimat curent a fi de 1.040 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB sau 45% din deficitul consemnat) au fost lăsate în mediul economic prin facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.
Surprinzător, în pofida crizei, încasările au fost ceva mai mari decât anul trecut (+1,4 miliarde lei). Ceea ce s-a tradus în +0,7 puncte procentuale ca pondere într-un rezultat economic diminuat semnificativ (-19 miliarde lei), respectiv de la 30,3% din PIB la 31,0% din PIB.
Din păcate, pandemia s-a suprapus cu efectele întârziate ale unor măsuri luate în 2019, când se conta pe creștere economică de cinci procente și nu pe o scădere de magnitudine similară. S-a adăugat perioada electorală și a rezultat o majorare a cheltuielilor publice cu aproape 55 miliarde lei, respectiv un plus de aproape 6 puncte procentuale în PIB.
De reținut, traversarea pragului de deficit de -10% din PIB ( cu un rezultat anticipat corect de către Consiliul Fiscal și nu de către prognoza guvernamentală) a fost salvată de majorarea cu aproape 7,5 miliarde lei a sumelor venite de la UE (creștere cu 30% !). În condițiile în care 10% din banii bugetului ne-au venit de acolo ( 32,2 miliarde lei din totalul de 322 miliarde lei) poate ar trebui să fim mai atenți la solicitările aferente.
Tot de reținut, evoluția deficitului a arătat că s-au însumat obișnuința nefastă de a cheltui masiv pe final de an cu necesitățile obiective impuse de combaterea pandemiei, motiv pentru care în ultimele două luni s-a ajuns la un nou record în materie. Poate că ar trebui, în fine, să nu mai facem modificări majore pe parcursul anului și să echilibrăm execuția bugetară.
Statul a cheltuit 132 lei la fiecare 100 de lei încasați anul trecut
În pofida unei cifra de afaceri în comerț majorate (+2,1% la 11 luni, potrivit celor mai recente date) încasările din TVA s-au redus considerabil față de aceeași perioadă a anului precedent (-4,6 miliarde lei, adică aproape -7% în termeni nominali). Reducere explicată prin creșterea rambursărilor de TVA pentru a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar și prin prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate.
Deși afectate pe partea de produse energetice prin scăderea consumului de carburanți și a prețurilor la pompă, accizele s-au păstrat aproape la același nivel (-0,75 miliarde lei) prin avansul înregistrat la produsele din tutun, urmare a programului de majorare treptată a accizelor.
Salariile s-au majorat cu peste șapte procente, cea mai importantă componentă a veniturilor bugetare dar contribuțiile de asigurări, a înregistrat o creștere marginală (112,2 miliarde lei față de 111,5 miliarde lei în 2019) iar la impozitul pe salarii și venit s-au încasat în plus cam un miliard de lei (circa 24,3 miliarde lei față de 23,2 miliarde lei, adică +4,9%).
În pofida transferurilor de la bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale (care trebuie echilibrat prin lege) a terminat anul cu aproape -1,6 miliarde lei, bugetul de șomaj la -1,3 miliarde lei iar bugetele locale („tradițional” ținute pe plus până spre finalul anului) la -2,8 miliarde lei. Fondul de sănătate a consemnat un minus de -443 milioane lei.
Pentru a avea o imagine mai corectă dincolo de cifra sintetică de -9,79% din PIB, precizăm că pe total finanțe publice, la 100 de lei încasați s-au cheltuit aproape 132 de lei iar strict din bugetul de stat (unde intră sumele prcum cele din impozitul pe venit sau profit și taxe gen TVA sau accize) la 100 de lei încasați s-au cheltuit 175 de lei.
Avansul cheltuielilor, aproape 15% per total: unde au fost marile creșteri
Avansul cheltuielilor a fost în 2020 la 14,8% în raport cu aceeași perioadă din 2019, în condițiile în care au trebuit efectuate cheltuieli excepționale pentru combaterea efectelor epidemiei Covid dar și prin majorarea unor beneficii sociale, cu prețul creșterii semnificative a datoriei publice (de la circa 35% din PIB spre 45% din PIB, ceea ce corespunde cu deficitul bugetar înregistrat).
De reținut creșterea cu 26,4% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă și avansul pe segmentul de cheltuieli de capital (+9,8%), care reflectă o modificare utilă de atitudine în favoarea investițiilor, menite să stimuleze o dezvoltare durabilă pe termen lung.
Din păcate, pe fondul efectelor negative induse de pandemie (-5% PIB pe primele trei trimestre ale anului), cheltuielilor cu salariile bugetarilor au trecut pragul de 10% din PIB iar cheltuielile sociale au continuat să crească exagerat (peste 20%), ceea ce explică majorarea îngrijorătoare a sumelor achitate la creditele DEJA CONTRACTATE (tot cam +20%).
Una peste alta, ar fi util să ne reamintim că bugetul pe 2020 prevedea inițial o diminuare a deficitului de la 4,63% din PIB la 3,58% din PIB.
Pandemia a mai adăugat cam 4,5 puncte procentuale la un PIB diminuat, dar parcă tot nu ar fi trebuit să ajungem la 9,79% din PIB. Acum ne batem capul să ne întoarcem la -7% și de-abia prin 2024 unde trebuia să fim în 2020.
