fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Doar 35% din europeni sunt hotărâți să voteze la alegerile din 25 mai. De ce scade prezenţa la urne?

de Mariana Bechir 9.5.2014

Trei din cinci europeni nu sunt deloc sau sunt doar puţin interesaţi de alegerile europene, în pofida eforturilor făcute de autorităţile naţionale pentru a-i convinge pe alegători că scrutinul pentru Parlamentul European contează, arată un sondaj realizat de Ipsos-MORI la sfârşitul lunii aprilie.

Doar 35% dintre intervievaţi au declarat că vor participa cu siguranţă la alegerile europene, cu mult sub prezenţa medie europeană, de 43%, înregistrată la alegerile din 2009.

Cei mai mulţi respondenţi care intenţionează să meargă la vot s-au înregistrat în Belgia (53% din alegători, dar alegerile sunt obligatorii, în această ţară), în Franţa (44%) şi Olanda (41 de procente).

Procentele cele mai reduse apar în Marea britanie (27%) şi Polonia (20%).

România nu apare în sondaj, acesta fiind efectuat pe un eşantion de aproape 9.000 de persoane, în 12 state membre – Belgia, Marea Britanie, Croaţia, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Spania şi Suedia.

Participarea la alegerile europarlamentare a scăzut constant, de la 64%, în 1979, la 43%, în 2009, când a avut loc ultimul scrutin pentru PE. Media diminuării prezenţei a fost de aproximativ 3 procente, cu cea mai abruptă scădere la alegerile din 1999, când participarea a căzut cu 7%.

Datele au fost interpretate divers, de la faptul că ar reflecta satisfacţia cetăţenilor europeni şi până la, varianta mai credibilă, slăbirea sentimentului apartenenţei la Uniune.

Peter Grand şi Guido Tiemann, cercetător, respectiv asistent universitar la Institutul pentru Studii Avansate, Viena, cred că, în opinia alegătorului, beneficile acestui vot sunt mai mici decât costul (efortul pentru a se informa şi votul efectiv, care presupune uneori să stai la coadă în ploaie, zăpadă sau soare).

Cu siguranţă, spun ei, efectele sunt considerate mult mai puţin importante, comparativ cu votul la alegerile naţionale.

Pentru a schimba tendinţa aceasta, UE a decis în 2009 să impulsioneze participarea la vot printr-o campanie masivă, care a costat 18 milioane de euro. Campania a inclus spoturi TV şi radio, 15.000 de panouri amplasate în marile oraşe ale Uniunii, seminarii, campanii stradale şi pe reţelele sociale, websiteuri etc.

Cu toate acestea, participarea nu a crescut, dar oficialii europeni s-au resemnat cu „victoria” unei scăderi cu numai două procente a prezenţei, arată o analiză a think tank-ului Centre for European Policy Studies (CEPS).

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Reducerea vârstei primului vot

De aceea, în ultimii ani, statele au experiementat varii soluţii ce ar putea stimula prezenţa la urne pentru Parlamentul European.

În majoritatea statelor, vârsta de la care un cetăţean poate vota este de 18 ani.  În Austria, Argentina, Brazilia şi alte câteva state se votează de la 16 ani. În Bosnia, Serbia şi Muntenegru, se poate vota între 16 şi 18 ani, dacă tinerii sunt angajaţi.

În Marea Britanie a început recent o campanie pentru reducerea vârstei la 16 ani, începând cu 2016, ceea ce ar însemna 1,5 milioane de potenţiali alegători în plus.

Votul electronic

Estonia a obţinut rezultate introducând votul electronic – prezenţa a crescut de la 26,83%, la 43,9%.

Alte experimente nu au avut efecte la fel de semnificative: votul prin poştă (Germania) sau votul exprimat în avans (Suedia, Finlanda, Lituania).

Votul obligatoriu

La alegerile trecute (2009), deputatul german Jörn Thießen (SDP) cerea amendarea cu 50 de euro a celor care nu participă la vot, explicând că „nu există democraţie fără democraţi”.

Eventuala introducere a obligativităţii votului la nivel european ar readuce în discuţie controversa legată de statutul votului: o obligaţie sau un drept?

Votul este obligatoriu în 27 de state din toată lumea – 7 europene, 4 din Asia de Sud-Est, şi 14 din America Centrală şi de Sud.

Există însă un precedent care oferă un răspuns la această dilemă: un caz din 1971, când un austriac a acuzat statul că-i încalcă dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, prevăzut la articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu este vorba de o încălcarea a articolului 9, deoarece statul nu-l obligă pe cetăţen să voteze, ci doar să participe la vot. Ce face o persoană în cabina de vot, este exclusiv treaba lui – poate fi vot alb sau anulat, acolo unde există se face distincţia între cele două.

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Marea Chinei de Sud – noul focar global de tensiuni: SUA trimit patrule ale gărzii de coastă pentru a contracara activitățile destabilizatoare ale Beijingului

Vladimir Ionescu

Statele Unite au anunţat vineri trimiterea de nave de patrulare ale gărzii de coastă în Pacific pentru a contracara activităţile “destabilizatoare” ale Beijingului în zonele… Mai mult

Europa

Franța și-a rechemat ambasadorul din Turcia după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a spus că Emmanuel Macron are nevoie de un control psihiatric

Vladimir Ionescu

Președintele francez Emmanuel Macron și-a rechemat ambasadorul de la Ankara pentru consultări, după ce Recep Tayyip Erdogan l-a insultat, afirmând că are nevoie de un… Mai mult

Europa

Jens Stoltenberg, NATO: Afganistan ar putea deveni un “rai” al teroriștilor după retragerea trupelor alianței

Razvan Diaconu

NATO se confruntă cu o dilemă în Afganistan şi trebuie să decidă dacă va părăsi ţara, riscând astfel ca aceasta să devină un rai al… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNL nu prezintă acum un buget pentru 2021 deoarece ar fi ilegal

Alexandra Pele

Guvernul PNL nu prezintă un draft de buget pentru anul viitor deoarece proximitatea alegerilor parlamentare interzice acest lucru, a explicat, sâmbătă, ministrul Finanțelor Publice, Florin… Mai mult