duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 mai, 2014

Trei din cinci europeni nu sunt deloc sau sunt doar puţin interesaţi de alegerile europene, în pofida eforturilor făcute de autorităţile naţionale pentru a-i convinge pe alegători că scrutinul pentru Parlamentul European contează, arată un sondaj realizat de Ipsos-MORI la sfârşitul lunii aprilie.

Doar 35% dintre intervievaţi au declarat că vor participa cu siguranţă la alegerile europene, cu mult sub prezenţa medie europeană, de 43%, înregistrată la alegerile din 2009.

Cei mai mulţi respondenţi care intenţionează să meargă la vot s-au înregistrat în Belgia (53% din alegători, dar alegerile sunt obligatorii, în această ţară), în Franţa (44%) şi Olanda (41 de procente).


Procentele cele mai reduse apar în Marea britanie (27%) şi Polonia (20%).

România nu apare în sondaj, acesta fiind efectuat pe un eşantion de aproape 9.000 de persoane, în 12 state membre – Belgia, Marea Britanie, Croaţia, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Spania şi Suedia.

Participarea la alegerile europarlamentare a scăzut constant, de la 64%, în 1979, la 43%, în 2009, când a avut loc ultimul scrutin pentru PE. Media diminuării prezenţei a fost de aproximativ 3 procente, cu cea mai abruptă scădere la alegerile din 1999, când participarea a căzut cu 7%.

Datele au fost interpretate divers, de la faptul că ar reflecta satisfacţia cetăţenilor europeni şi până la, varianta mai credibilă, slăbirea sentimentului apartenenţei la Uniune.


Peter Grand şi Guido Tiemann, cercetător, respectiv asistent universitar la Institutul pentru Studii Avansate, Viena, cred că, în opinia alegătorului, beneficile acestui vot sunt mai mici decât costul (efortul pentru a se informa şi votul efectiv, care presupune uneori să stai la coadă în ploaie, zăpadă sau soare).

Cu siguranţă, spun ei, efectele sunt considerate mult mai puţin importante, comparativ cu votul la alegerile naţionale.

Pentru a schimba tendinţa aceasta, UE a decis în 2009 să impulsioneze participarea la vot printr-o campanie masivă, care a costat 18 milioane de euro. Campania a inclus spoturi TV şi radio, 15.000 de panouri amplasate în marile oraşe ale Uniunii, seminarii, campanii stradale şi pe reţelele sociale, websiteuri etc.

Cu toate acestea, participarea nu a crescut, dar oficialii europeni s-au resemnat cu „victoria” unei scăderi cu numai două procente a prezenţei, arată o analiză a think tank-ului Centre for European Policy Studies (CEPS).

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Reducerea vârstei primului vot

De aceea, în ultimii ani, statele au experiementat varii soluţii ce ar putea stimula prezenţa la urne pentru Parlamentul European.

În majoritatea statelor, vârsta de la care un cetăţean poate vota este de 18 ani.  În Austria, Argentina, Brazilia şi alte câteva state se votează de la 16 ani. În Bosnia, Serbia şi Muntenegru, se poate vota între 16 şi 18 ani, dacă tinerii sunt angajaţi.

În Marea Britanie a început recent o campanie pentru reducerea vârstei la 16 ani, începând cu 2016, ceea ce ar însemna 1,5 milioane de potenţiali alegători în plus.

Votul electronic

Estonia a obţinut rezultate introducând votul electronic – prezenţa a crescut de la 26,83%, la 43,9%.

Alte experimente nu au avut efecte la fel de semnificative: votul prin poştă (Germania) sau votul exprimat în avans (Suedia, Finlanda, Lituania).

Votul obligatoriu

La alegerile trecute (2009), deputatul german Jörn Thießen (SDP) cerea amendarea cu 50 de euro a celor care nu participă la vot, explicând că „nu există democraţie fără democraţi”.

Eventuala introducere a obligativităţii votului la nivel european ar readuce în discuţie controversa legată de statutul votului: o obligaţie sau un drept?

Votul este obligatoriu în 27 de state din toată lumea – 7 europene, 4 din Asia de Sud-Est, şi 14 din America Centrală şi de Sud.

Există însă un precedent care oferă un răspuns la această dilemă: un caz din 1971, când un austriac a acuzat statul că-i încalcă dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, prevăzut la articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu este vorba de o încălcarea a articolului 9, deoarece statul nu-l obligă pe cetăţen să voteze, ci doar să participe la vot. Ce face o persoană în cabina de vot, este exclusiv treaba lui – poate fi vot alb sau anulat, acolo unde există se face distincţia între cele două.

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: