fbpx

La obiect

Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult

13.01.2021

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Doar 35% din europeni sunt hotărâți să voteze la alegerile din 25 mai. De ce scade prezenţa la urne?

de Mariana Bechir 9.5.2014

Trei din cinci europeni nu sunt deloc sau sunt doar puţin interesaţi de alegerile europene, în pofida eforturilor făcute de autorităţile naţionale pentru a-i convinge pe alegători că scrutinul pentru Parlamentul European contează, arată un sondaj realizat de Ipsos-MORI la sfârşitul lunii aprilie.

Doar 35% dintre intervievaţi au declarat că vor participa cu siguranţă la alegerile europene, cu mult sub prezenţa medie europeană, de 43%, înregistrată la alegerile din 2009.

Cei mai mulţi respondenţi care intenţionează să meargă la vot s-au înregistrat în Belgia (53% din alegători, dar alegerile sunt obligatorii, în această ţară), în Franţa (44%) şi Olanda (41 de procente).

Procentele cele mai reduse apar în Marea britanie (27%) şi Polonia (20%).

România nu apare în sondaj, acesta fiind efectuat pe un eşantion de aproape 9.000 de persoane, în 12 state membre – Belgia, Marea Britanie, Croaţia, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Spania şi Suedia.

Participarea la alegerile europarlamentare a scăzut constant, de la 64%, în 1979, la 43%, în 2009, când a avut loc ultimul scrutin pentru PE. Media diminuării prezenţei a fost de aproximativ 3 procente, cu cea mai abruptă scădere la alegerile din 1999, când participarea a căzut cu 7%.

Datele au fost interpretate divers, de la faptul că ar reflecta satisfacţia cetăţenilor europeni şi până la, varianta mai credibilă, slăbirea sentimentului apartenenţei la Uniune.

Peter Grand şi Guido Tiemann, cercetător, respectiv asistent universitar la Institutul pentru Studii Avansate, Viena, cred că, în opinia alegătorului, beneficile acestui vot sunt mai mici decât costul (efortul pentru a se informa şi votul efectiv, care presupune uneori să stai la coadă în ploaie, zăpadă sau soare).

Cu siguranţă, spun ei, efectele sunt considerate mult mai puţin importante, comparativ cu votul la alegerile naţionale.

Pentru a schimba tendinţa aceasta, UE a decis în 2009 să impulsioneze participarea la vot printr-o campanie masivă, care a costat 18 milioane de euro. Campania a inclus spoturi TV şi radio, 15.000 de panouri amplasate în marile oraşe ale Uniunii, seminarii, campanii stradale şi pe reţelele sociale, websiteuri etc.

Cu toate acestea, participarea nu a crescut, dar oficialii europeni s-au resemnat cu „victoria” unei scăderi cu numai două procente a prezenţei, arată o analiză a think tank-ului Centre for European Policy Studies (CEPS).

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Reducerea vârstei primului vot

De aceea, în ultimii ani, statele au experiementat varii soluţii ce ar putea stimula prezenţa la urne pentru Parlamentul European.

În majoritatea statelor, vârsta de la care un cetăţean poate vota este de 18 ani.  În Austria, Argentina, Brazilia şi alte câteva state se votează de la 16 ani. În Bosnia, Serbia şi Muntenegru, se poate vota între 16 şi 18 ani, dacă tinerii sunt angajaţi.

În Marea Britanie a început recent o campanie pentru reducerea vârstei la 16 ani, începând cu 2016, ceea ce ar însemna 1,5 milioane de potenţiali alegători în plus.

Votul electronic

Estonia a obţinut rezultate introducând votul electronic – prezenţa a crescut de la 26,83%, la 43,9%.

Alte experimente nu au avut efecte la fel de semnificative: votul prin poştă (Germania) sau votul exprimat în avans (Suedia, Finlanda, Lituania).

Votul obligatoriu

La alegerile trecute (2009), deputatul german Jörn Thießen (SDP) cerea amendarea cu 50 de euro a celor care nu participă la vot, explicând că „nu există democraţie fără democraţi”.

Eventuala introducere a obligativităţii votului la nivel european ar readuce în discuţie controversa legată de statutul votului: o obligaţie sau un drept?

Votul este obligatoriu în 27 de state din toată lumea – 7 europene, 4 din Asia de Sud-Est, şi 14 din America Centrală şi de Sud.

Există însă un precedent care oferă un răspuns la această dilemă: un caz din 1971, când un austriac a acuzat statul că-i încalcă dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, prevăzut la articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu este vorba de o încălcarea a articolului 9, deoarece statul nu-l obligă pe cetăţen să voteze, ci doar să participe la vot. Ce face o persoană în cabina de vot, este exclusiv treaba lui – poate fi vot alb sau anulat, acolo unde există se face distincţia între cele două.

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Resurse adiţionale de 47,5 miliarde de euro pentru persoanele defavorizate din UE, în vederea depășirii impactului pandemiei

Vladimir Ionescu

Parlamentul European a votat acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai… Mai mult

Europa

BCE a menținut dobânda de referință la zero, pe fondul prelungirii restricțiilor

Vladimir Ionescu

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să menţină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, potrivit unui comunicat de… Mai mult

Stiri

VIDEO Elena Lotrean: Dacă am crește cu 30 de puncte la PISA, salariul mediu ar crește cu 12% pentru următorii 80 de ani

Redacţia

”În sectorul privat există know-how în ceea ce privește sistemul de învățare. Sectorul privat poate fi de un real ajutor de exemplu în educație remedială, nu cred… Mai mult

Europa

Ungaria a aprobat vaccinurile AstraZeneca și Sputnik V și critică executivul UE pentru întârzieria imunizării în masă

Iulian Soare

Agenţia de reglementare în domeniul medicamentelor a Ungariei a acordat aprobări preliminare pentru utilizarea vaccinurilor anti-Covid produse de AstraZeneca şi pentru vaccinul Sputnik V, a… Mai mult

Stiri

VIDEO Dan Zaharescu: Avem nevoie de o strategie e-health

Redacţia

Statul român ar trebui să analizeze oportunitatea constituirii unui consiliu strategic al inovației pentru sănătate, o platformă care să identifice soluții integrate pentru introducerea progresivă… Mai mult

Stiri

Radu Hanga, BVB: Ne așteptăm ca 20 de companii să vină la Bursă în 2021. De ce 2020 a fost un an bun

Adrian N Ionescu

În acest an, „cel puțin” 20 de companii și-ar putea lista acțiunile sau obligațiunile la Bursa de Valori București (BVB), potrivit președinteluial instituției, Radu Hanga… Mai mult

Europa

Summit online / Cum scapă Europa de coronavirus – liderii UE caută soluții salvatoare

Victor Bratu

Summit-ul online al liderilor UE, care începe joi la ora 19.00 (ora României), are ca principale teme de discuții modul în care Uniunea poate să… Mai mult