fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Doar 35% din europeni sunt hotărâți să voteze la alegerile din 25 mai. De ce scade prezenţa la urne?

de Mariana Bechir 9.5.2014

Trei din cinci europeni nu sunt deloc sau sunt doar puţin interesaţi de alegerile europene, în pofida eforturilor făcute de autorităţile naţionale pentru a-i convinge pe alegători că scrutinul pentru Parlamentul European contează, arată un sondaj realizat de Ipsos-MORI la sfârşitul lunii aprilie.

Doar 35% dintre intervievaţi au declarat că vor participa cu siguranţă la alegerile europene, cu mult sub prezenţa medie europeană, de 43%, înregistrată la alegerile din 2009.

Cei mai mulţi respondenţi care intenţionează să meargă la vot s-au înregistrat în Belgia (53% din alegători, dar alegerile sunt obligatorii, în această ţară), în Franţa (44%) şi Olanda (41 de procente).

Procentele cele mai reduse apar în Marea britanie (27%) şi Polonia (20%).

România nu apare în sondaj, acesta fiind efectuat pe un eşantion de aproape 9.000 de persoane, în 12 state membre – Belgia, Marea Britanie, Croaţia, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Spania şi Suedia.

Participarea la alegerile europarlamentare a scăzut constant, de la 64%, în 1979, la 43%, în 2009, când a avut loc ultimul scrutin pentru PE. Media diminuării prezenţei a fost de aproximativ 3 procente, cu cea mai abruptă scădere la alegerile din 1999, când participarea a căzut cu 7%.

Datele au fost interpretate divers, de la faptul că ar reflecta satisfacţia cetăţenilor europeni şi până la, varianta mai credibilă, slăbirea sentimentului apartenenţei la Uniune.

Peter Grand şi Guido Tiemann, cercetător, respectiv asistent universitar la Institutul pentru Studii Avansate, Viena, cred că, în opinia alegătorului, beneficile acestui vot sunt mai mici decât costul (efortul pentru a se informa şi votul efectiv, care presupune uneori să stai la coadă în ploaie, zăpadă sau soare).

Cu siguranţă, spun ei, efectele sunt considerate mult mai puţin importante, comparativ cu votul la alegerile naţionale.

Pentru a schimba tendinţa aceasta, UE a decis în 2009 să impulsioneze participarea la vot printr-o campanie masivă, care a costat 18 milioane de euro. Campania a inclus spoturi TV şi radio, 15.000 de panouri amplasate în marile oraşe ale Uniunii, seminarii, campanii stradale şi pe reţelele sociale, websiteuri etc.

Cu toate acestea, participarea nu a crescut, dar oficialii europeni s-au resemnat cu „victoria” unei scăderi cu numai două procente a prezenţei, arată o analiză a think tank-ului Centre for European Policy Studies (CEPS).

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Reducerea vârstei primului vot

De aceea, în ultimii ani, statele au experiementat varii soluţii ce ar putea stimula prezenţa la urne pentru Parlamentul European.

În majoritatea statelor, vârsta de la care un cetăţean poate vota este de 18 ani.  În Austria, Argentina, Brazilia şi alte câteva state se votează de la 16 ani. În Bosnia, Serbia şi Muntenegru, se poate vota între 16 şi 18 ani, dacă tinerii sunt angajaţi.

În Marea Britanie a început recent o campanie pentru reducerea vârstei la 16 ani, începând cu 2016, ceea ce ar însemna 1,5 milioane de potenţiali alegători în plus.

Votul electronic

Estonia a obţinut rezultate introducând votul electronic – prezenţa a crescut de la 26,83%, la 43,9%.

Alte experimente nu au avut efecte la fel de semnificative: votul prin poştă (Germania) sau votul exprimat în avans (Suedia, Finlanda, Lituania).

Votul obligatoriu

La alegerile trecute (2009), deputatul german Jörn Thießen (SDP) cerea amendarea cu 50 de euro a celor care nu participă la vot, explicând că „nu există democraţie fără democraţi”.

Eventuala introducere a obligativităţii votului la nivel european ar readuce în discuţie controversa legată de statutul votului: o obligaţie sau un drept?

Votul este obligatoriu în 27 de state din toată lumea – 7 europene, 4 din Asia de Sud-Est, şi 14 din America Centrală şi de Sud.

Există însă un precedent care oferă un răspuns la această dilemă: un caz din 1971, când un austriac a acuzat statul că-i încalcă dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, prevăzut la articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că nu este vorba de o încălcarea a articolului 9, deoarece statul nu-l obligă pe cetăţen să voteze, ci doar să participe la vot. Ce face o persoană în cabina de vot, este exclusiv treaba lui – poate fi vot alb sau anulat, acolo unde există se face distincţia între cele două.

Sursă: CEPS (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de decese înregistrat în luna iunie din ultimii 10 ani

Mariana Bechir

În luna iunie, în România au decedat 21.073 de persoane, cu 824 mai multe decât în luna mai şi cu 544 mai multe decât în… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Proiect de HG: Lista bolilor contagioase ce impun izolarea bolnavului

Vladimir Ionescu

Guvernul a întocmit lista de boli infecțioase pentru care se poate institui izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome. Bolile contagioase vizate au fost stabilite… Mai mult

Stiri

3.000 de protestatari arestați în Belarus: Lukașenko acuză amestecul Cehiei în organizarea de proteste

Iulian Soare

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. În urma… Mai mult

Europa

Olaf Scholz, varianta social-democraților germani pentru postul de cancelar

Iulian Soare

Social-democrații germani l-au propus luni pe Olaf Scholz, ministrul de finanțe și cel mai popular politician al partidului, să îi succeadă cancelarei Angela Merkel la… Mai mult