Sinuciderile din dosarul pensiilor / DNA – Se va ţine cont de vârsta suspecţilor, la finalizarea urmăririi penale

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că vârsta şi poziţia socială a suspecţilor din dosarul pensionărilor frauduloase din Argeş, precum şi pericolul social al faptelor lor reprezintă criterii ce vor fi avute în vedere la finalizarea urmăririi penale din acest caz.

Până atunci, însă, pensionarii respectivi trebuie audiaţi, în calitate de suspecţi, ei fiind surprinşi de înregistrările video şi audio realizate în cabinetul medicilor, în timp ce dădeau mită pentru eliberarea unor adeverinţe cu diagnostice false, pentru a se putea pensiona îninte de îndeplinirea criteriilor de vârstă şi vechime.

Precizarea DNA vine după ce cinci pensionari s-au sinucis fiindcă au primit de la casele de pensii judeţene decizii de returnare a banilor încasaţi ilegal sau pentru că au fost citaţi să dea declaraţii în astfel de cazuri de corupţie. Trei dintre persoane apăreau în dosarul de la Casa de Pensii Argeş.

În dosar au fost arestaţi preventiv doi medici acuzaţi că au luat mită de la sute de persoane pentru a le elibera acte medicale cu diagnostice false, pe baza cărora să se poată pensiona anticipat.

Medicul Mihai Iulia Maria este acuzat de 495 de acte materiale de luare de mită, iar Săndulescu Camelia – 602 acte materiale.

“Într-un interval de aproximativ 4 luni au primit sume de bani cuprinse între 100 şi 200 lei şi alte foloase de la persoanele care se prezentau la cabinetele de expertiză pentru încadrarea într-un grad de invaliditate, revizuirea medicală sau prelungirea concediului medical.

Prin plata acestor sume se urmărea pensionarea medicală prematură a unor persoane a căror stare de sănătate nu justifica această decizie, prin atestarea nelegală a diverse grade de incapacitate de muncă sau verificarea sumară a documentelor prezentate pentru examinările medicale obligatorii, iar în unele situaţii pentru emiterea deciziei de pensionare”, se spune în comunicatul transmis vineri de DNA.

Niciuna din sutele de persoane care au primit astfel de documente de la cei doi medici, nu a denunţat că i s-a cerut sau că a dat mită. De aceea, explică DNA, aceste persoane beneficiare ale unor acte eliberate după ce au dat mită, “nu pot avea decât calitatea conferită de codul de procedură penală, şi anume cea de suspect sau inculpat”.

Comunicatul DNA dezvăluie că s-au făcut înregistrări video şi audio în biroul celor două doctoriţe şi, astfel, “au fost identificate persoanele care au oferit acestora sumele de bani, rezultând că marea majoritate a persoanelor expertizate erau implicate în acest mecanism. Singurele perioade în care inculpatele nu primeau sumele de bani erau cele în care erau mediatizate acţiunile judiciare care vizau sistemul medical”, mai arată comunicatul DNA.

“Toate persoanele care au participat la săvârşirea faptelor descrise au fost citate în vederea audierii, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 şi 10 din Codul de procedură penală, care instituie obligaţia organelor de urmărire penală de a asigura aflarea adevărului prin administrarea tuturor probelor şi de a aduce la cunoştinţa tuturor suspecţilor drepturile de care beneficiază pe parcursul procedurii.

Urmărirea penală se desfăşoară în cauză cu respectarea strictă a dispoziţiilor Codului de procedură penală, care nu permit aplicarea facultativă a acestor reguli.

Vârsta şi poziţia socială a suspecţilor, precum şi pericolul social concret al faptelor reprezintă criterii care pot fi avute în vedere la finalizarea urmăririi penale pentru alegerea soluţiei care urmează a fi dispusă de către procuror (trimitere în judecată, renunţare la urmărire penală sau clasare), însă până la acel moment este obligatorie administrarea tuturor mijloacelor de probă necesare pentru stabilirea completă a situaţiei de fapt”, precizează comunicatul DNA.

Amnistia fiscală pentru cei care au primit bani necuveniţi

Premierul Victor Ponta i-a cerut joi ministrului Muncii, Rovana Plumb, să elaboreze proiectul unui act normativ de amnistiere prin care persoanele pensionate cu acte false să nu mai returneze banii primiţi ilegal de la casele de pensii.

Respectivii pensionari folosiseră acte false şi au dat mită pentru pensionare pe motive medicale, deşi erau apte de muncă, situaţia lor fiind depistată în câteva dosare din ţară în care mai mulţi medici au fost deja trimişi în judecată, unii în stare de arest preventiv.

“Vreau, până la următoarea şedinţă de guvern, până începe Parlamentul să lucreze, să veniţi cu un proiect de act normativ prin care să găsim o soluţie de amnistie pentru pensionarii care, din diverse motive, trebuie să dea acum nişte bani înapoi. Mi se pare cumplit faptul că se sinucid oameni pentru lucruri care s-au întâmplat în trecut, sunt chemaţi acum să îşi vândă casele, să…cred că aşa cum am putut să facem pentru funcţionari publici sau pentru alte categorii, cred că avem obligaţia să facem pentru pensionari şi faptul că au trebuit să se întâmple nişte nenorociri, oameni care au fost citaţi pe la diverse instituţii cred că e un lucru regretabil şi vreau să veniţi cu un proiect de lege“, a cerut premierul.

El a precizat că va susţine acest proiect de lege în Parlament şi că speră ca toţi parlamentarii să înţeleagă că este vorba de un “efort mic” şi de un ajutor pentru cineva care “probabil a greşit, dar nu a făcut-o ca să se îmbogăţească”.

Premierul a revenit vineri cu explicaţiii referitoare la aministia fiscală a pensionarilor, declarând că ea vizează doar erorile administrative care-i afectează pe beneficiarii de bani de la fondul asigurărilor sociale – pensii, indemnizaţii de mame, indemnizaţii pentru persoane cu dizabilităţi etc.

El a recunoscut că în cazurile penale, adică exact în cele care s-au sinucis până acum mai mulţi pensionari care au primit ilegal pensii pe diferite perioade de timp, vinovaţii vor trebui să returneze banii.

“În proiectul de lege se va spune foarte clar: ce nereguli s-au făcut până la ziua adoptării legii intră sub amnistie, cine greşeşte de acum încolo plăteşte. Sub incidenţa legii vor intra toate acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin – fie pensii, fie cum au fost indemnizaţiile pentru mame – în care, din erori – vorbesc de partea administrativă, partea penală nu intră la Guvern, trebuie să dea nişte bani înapoi”, a declarat premierul Ponta, vineri, citat de MEDIAFAX.

În cazul erorilor administrative la care se referă premierul, casele de pensii şi agenţiile de prestaţii sociale sunt răspunzătoare de apariţia acestora.

Sinucideri în dosarele pensiilor ilegale

O femeie din Mioveni cercetată în dosarul pensiilor acordate fraudulos s-a sinucis în urmă cu două săptămâni, de teamă că ar putea ajunge la închisoare.

Ea era cercetată ca beneficiar în dosarul pensiilor acordate fraudulos de către cadre medicale de la Casa Judeţeană de Pensii Argeş.

În acest caz au fost arestaţi preventiv, în luna iunie, doi medici: Iulia Maria Mihai – şef al Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă din structura Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Argeş, şi Camelia Săndulescu – medic în cadrul aceluiaşi Serviciu.

Tot în acest caz s-a sinucis şi o altă femeie (57 de ani), pe 1 iulie, care a fost găsită spânzurată în apartamentul său din Piteşti. Femeia se pensionase de câţiva ani şi primea 400 de lei lunar.

La sfârşitul lunii iunie s-au spânzurat doi pensionari, soţ şi soţie, din localitatea Bălan, judeţul Harghita.

Cu câteva zile înainte de sinucidere, bărbatul (54 de ani) primise decizia de returnare a 41.000 de lei, suma reprezentând banii necuveniţi încasaţi la pensie.

El reuşise să se pensioneze cu o adeverinţă falsă care atesta că ar fi lucrat mai mulţi ani la o firmă, deşi el nu fusese niciodată angajat acolo.

În scrisoarea de adio lăsată, cei doi spuneau că nu doresc să devină o povară pentru familie.

Vârsta medie de pensionare în România – 57 de ani

Potrivit unei anchete realizate de INS date publicităţii anul trecut mai mult de jumătate din românii cu vârste între 50 şi 69 de ani şi care lucrau sau lucraseră până după împlinirea a 50 de ani beneficiau de un tip sau altul de pensie.

Vârsta medie la data pensionării, calculată pentru persoanele care au făcut obiectul acestei cercetări statistice, a fost de numai 56,9 ani, mult sub cerința legală din prezent de 64,5 ani pentru bărbați și 59,5 ani pentru femei.

Aşadar, mai mult de o cincime din pensionari (21,5%) au beneficiat de o formă de pensionare timpurie – cei pensionaţi anticipat (inclusiv cu plata parţială) şi persoane care acum au pensie pentru limită de vârstă, dar au beneficiat anterior de pensie de invaliditate.