28 decembrie, 2012

Ministrul Justiției, Mona Pivniceru, i-a acuzat pe unii dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii de ”lipsă de profesionalism”, iar, în replică, CSM a cerut ca el să facă nominalizarea celor doi șefi de parchete.

Noua dispută survine după ce joi min istrul Justiției i-a trimis președintelui Traian Băsescu nominalizarea procurorilor Tiberiu Nițu și Ioan Irimie pentru funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), respectiv procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care primiseră aviz negativ din partea CSM.

Ce spune ministrul Pivniceru despre interviul organizat de CSM:

Ministrul Justiției, Mona Pivniceru, i-a criticat pe ”unii dintre” membrii Secției pentru procurori a CSM, care i-au intervievat pe Nițu și Irimie, în vederea avizului. Într-un document intitulat ”Analiză comparativă a procedurilor care au avut loc la Ministerul Justiției și CSM”, pentru propunerea șefilor Parchetului, Mona Pivniceru i-a acuzat de neprofesionalism pe unii dintre membrii CSM, unul dintre cei vizați fiind Daniel Morar, fost șef al DNA și actual procuror general interimar al României, ministrul evitând, însă, nominalizarea membrilor CSM vizați de criticile sale:

Ministrul justiţiei nu a fost cooptat în organizarea interviului, cu toate că este membru, cu drepturi egale al Secţiei. Mai mult, în timpul interviului, unii membri ai secţiei au acţionat ca şi când ar fi fost pe poziţii antagonice cu ministrul justiţiei, deşi interesul comun consta în derularea unei proceduri obiective şi credibile.
Întrucât în procesul comunicării, la agresivitate se va răspunde întotdeauna cu agresivitate, în special în cazul celui de-al doilea candidat – Tiberiu Niţu – atmosfera interviului a suferit o degradare majoră, aducând atingere însuşi scopului acestuia şi că acţiunile unora dintre membrii au fost centrate pe punerea în dificultate a candidaţilor.
Unii dintre intervievatori au folosit în cursul interviului un ton inchizitorial, total inadecvat unui interviu la care participă magistraţi, ceea ce a condus la alterarea semnificativă a climatului de comunicare.
La interviu au fost adresate adresate întrebări în cascadă, confuze sau nerelevante, întrebări închise – cu răspuns de tipul da sau nu, care a fost solicitat chiar şi în mod expres, unele dintre acestea fiind repetate cu obstinaţie, dar şi întrebări orientate, insinuante.
Unele întrebări au avut introduceri laborioase, altele au fost reformulate sau chiar înlocuite imediat cu alte întrebări diferite, înainte de a apuca cei întrebaţi să răspundă la primele.
Candidaţii au fost întrerupţi în repetate rânduri, iar unii dintre membrii Secţiei au emis judecăţi personale sau au făcut remarci critice la adresa candidaţilor, fără o bază reală şi contrar tuturor regulilor de derulare a interviurilor.
Deşi candidaţii nu au adresat comisiei întrebări propriu-zise, ci doar, în mod evident, retorice, unii membri ai comisiei, contrar regulilor de desfăşurare a unui interviu, au stabilit în mod unilateral raporturile de putere dintre comisie şi candidaţi, în sensul că aceştia din urmă nu au avut voie să formuleze nici măcar întrebări retorice: ”Domnule procuror, aici nu este o discuţie interactivă. Dumneavoastră nu adresaţi întrebări membrilor Secţiei de procurori”, ”Eu nu candidez. Eu vă întreb, eu vă pun nişte întrebări” şi ”Am dreptul să pun ce fel de întrebări vreau”.
Un alt aspect este acela că unii dintre membrii ai Secţiei pentru procurori au făcut, în cursul interviului, judecăţi personale sau remarci critice la adresa candidaţilor, deşi acestea sunt interzise conform literaturii de specialitate, una dintre ele situându-se aproape de limita deontologiei profesionale: ”Cum ar arăta, vă întreb încă o dată, că veţi fi şef la DNA probabil, nu ştiu, cum ar arăta statistica DNA-ului pe acest an cu oameni care au lucrat în ritmul şi cu rezultatele domnului procuror Irimie? Zero barat. Corect?”, ”Sunteţi nepoliticos. Depăşiţi orice limită”.
Au fost utilizate, de către un membru al comisiei, şi tehnici indirecte de minimalizare a competenţei şi a cunoştinţelor candidaţilor, prin folosirea, uneori repetată, a unor expresii insinuante care nu îşi au locul în cadrul unei proceduri de interviu, cum ar fi ”aveţi idee?” ”aveţi vreo idee”, ”vă întreb doar dacă ştiţi”, ”haideţi că vă spun eu”, ”ca să vorbim în cunoştinţă de cauză”, ”trebuie să ştim despre ce vorbim”, ”nu ne daţi lecţii”, ”o idee nu aveţi?”, ”vă spune ceva?”, ”mai departe, că trebuie să fim concreţi!”.
Interviul organizat de Secția pentru procurori a CSM lasă impresia lipsei de pregărtire prealabilă, în special în ceea ce privește stabilirea în comun și respectarea unanimă a unor reguli de desfășurare.
În condiţiile în care rezultatul uneia dintre proceduri îl exclude pe cel al celeilalte proceduri, apreciem că singurele criterii pentru o apreciere imparţială asupra unuia sau altuia dintre cele două rezultate sunt profesionalismul, gradul de obiectivitate şi credibilitatea cu care au acţionat membrii celor două echipe de evaluare.
În concluzie, dincolo de caracteristicile reale, pozitve sau negative, domnii procurori Irimie Ioan și Niți Tiberiu Mihail au parcurs, în cadrul JM și al CSM, două proceduri analoge din punct de vedere al standardelor de evaluare, dar acre s-au finalizat cu concluzii fundamental diferite. În condițiile în care rezultatul uneia dintre proceduri îl exclude pe cel al celeilalte proceduri, apreciem că singurele criterii pentru o apreciere imparțială asupra unuia sau altuia dintre cele două rezultate sunt profesionalismul, gradul de obiectivitate și credibilitatea cu care au acționat membrii celor două echipe de evaluare.

CSM: Noi ar trebui să propunem procurorul general și șeful DNA

Consiliul Superior al Magistraturii a replicat vineri după analiza publicată joi de Ministerul Justiției că CSM ar trebui să facă nominalizările pentru funcțiile de procuror general al României și procuror-șef al DNA:

În acord cu poziţia constantă din ultimii ani a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori apreciază ca fiind imperativ necesară realizarea procedurii de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-o modalitate simetrică cu cea prin care se realizează numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv propunerile pentru funcţiile anterior menţionate să fie iniţiate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În scrisoarea transmisă la 21.09.2012 de Secretarul General al Comisiei Europene s-a arătat, cu privire la această procedură, că „ trebuie să fie credibilă şi pe deplin transparentă pentru a-i convinge pe cei mai buni posibili candidaţi să se înscrie în competiţie”.
Comisia a precizat, între altele, că aceasta înseamnă ca procedura să fie publică şi să implice conducerile Ministerului Public şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, să se prevadă un timp rezonabil pentru întregul proces de selecţie şi să fie formalizată prin emiterea unui ordin minsterial.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a realizat interviul în baza unei metodologii unitar asumate de toţi membri Secţiei, pentru a verifica competenţele profesionale în raport şi de proiectele prezentate, precum şi de aspectele profilului candidatului propus, ţinând de abilităţile manageriale, rezistenţa la stres, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare şi celelalte criterii prevăzute în Hotărârea nr. 161/2011 a Secţiei pentru procurori.
Interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori a fost public, fiind totodată transmis online.
Considerăm că evaluarea propriei proceduri de către Ministerul Justiţiei, procedură de altfel neasumată normativ, nu contrabalansează într-o manieră credibilă motivarea hotărârilor Secţiei pentru procurori care reflectă măsura în care candidaţii au satisfăcut criteriile de exigenţă pentru funcţiile pentru care au fost propuşi.