China și Indonezia își dispută reciproc același teritoriu maritim, miza fiind resursele de țiței și gaze naturale, scrie Reuters citată de Digi24.
Considerată fără precedent, cererea Chinei ca Indonezia să oprească forajele de țiței și gaze naturale a accentuat tensiunile asupra resurselor naturale între cele două țări, într-o zonă volatilă de o importanță strategică și economică globală.
Într-o scrisoare trimisă către Ministerul de Externe al Indoneziei, diplomații chinezi au solicitat în mod clar guvernului de la Jakarta să oprească forajul la o platformă offshore temporară, deoarece aceasta se află pe teritoriul chinez. Informația a fost publicată de Muhammad Farhan, un parlamentar indonezian care face parte din Comisia pentru securitate națională.
„Răspunsul nostru a fost foarte ferm. Nu vom opri forajul pentru că este dreptul nostru suveran”, le-a declarat Farhan jurnaliștilor de la Reuters. Acesta a mai spus că „scrisoarea a reprezentat primul efort al diplomaților Chinei de a-și împinge agenda politică împotriva drepturilor noastre conform Legii Mării”.
De asemenea, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Indoneziei a declarat că „orice comunicare diplomatică între state este de natură privată și conținutul acesteia nu poate fi făcut public”.
Indonezia susține că extremitatea sudică a Mării Chinei de Sud este zona sa economică exclusivă, în conformitate cu Convenția ONU privind dreptul mării și, din 2017, numește zona drept Marea Natuna de Nord.
China s-a opus schimbării denumirii și insistă că această cale navigabilă face parte din revendicările sale teritoriale în Marea Chinei de Sud, respinse însă de Curtea de arbitraj de la Haga, în 2016, ca fiind neîntemeiate juridic.
China este cel mai mare partener comercial al Indoneziei și a doua cea mai mare sursă de investiții. Liderii indonezieni au păstrat tăcerea în legătură cu scrisoarea pentru a evita conflictul sau o disputa diplomatică cu China, au declarat parlamentarul Farhan și alte două persoane care au vorbit cu jurnaliștii de la Reuters.
Farhan a precizat și că China, într-o scrisoare separată transmisă guvernului de la Taipei, a protestat și la adresa exercițiilor militare Garuda Shield, predominant terestre, desfășurate de armata Indoneziei în luna august alături de armata SUA.
Exercițiile au implicat 4.500 de militari din Statele Unite și Indonezia. Evenimentul se desfășoară în mod regulat încă din 2009. Însă anul acesta a fost pentru prima dată când China a protestat. „În scrisoarea lor oficială, guvernul chinez și-a exprimat îngrijorarea cu privire la stabilitatea securității în zonă”, potrivit Farhan.
La câteva zile de la sosirea platformei semisubmersibile Noble Clyde Boudreaux la Tuna Block, din Marea Natuna pentru a fora două puțuri de evaluare pe 30 iunie, o navă chineză a Pazei de Coastă a fost la fața locului, potrivit datelor de mișcare a navei. Curând i s-a alăturat o navă indoneziană a Pazei de Coastă.
În următoarele patru luni, navele chineze și indoneziene s-au interceptat reciproc în jurul zăcământului de petrol și gaze din Marea Chinei de Sud, ajungând frecvent la o milă marină una de cealaltă, conform unei analize a datelor de identificare a navelor și a imaginilor din satelit realizate de Asia Maritime Transparency Initiative (AMTI), un proiect condus de Centrul de Studii Strategice și Internaționale din SUA.
Pe 25 septembrie, portavionul american USS Ronald Reagan a ajuns la 7 mile marine distanță de instalația de foraj Tuna Block din Marea Natuna. Acesta este primul caz observat al unui portavion american care operează atât de aproape de un litigiu maritim în Marea Chinei de Sud, conform unui raport publicat de AMTI luna trecută.
Patru nave de război chineze au fost, de asemenea, desfășurate în zonă, potrivit IOJI și pescarilor locali.
China negociază cu 10 state din Asia de Sud-Est, inclusiv Indonezia, pentru a elabora un cod de conduită pentru Marea Chinei de Sud, care reprezintă o cale navigabilă bogată în resurse naturale și care produce cel puțin 3,4 trilioane de dolari din comerțul anual.
Discuțiile, organizate în formatul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), s-au reluat anul acesta luna trecută, după ce au fost suspendate din cauza pandemiei de Covid-19.
