Discuțiile cu FMI de la Bruxelles: De unde se pleacă. Stadiul angajamentelor asumate prin Memorandum, deciziile guvernului şi realitatea economică

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai BNR poartă ”discuţii tehnice” la Bruxelles, de marţi, 16 septembrie, până vineri, cu Troica FMI, CE şi Banca Mondială – o premieră în istoria întâlnirilor, care au avut loc până acum la București, după contacte cu mai mulți jucători interni angrenați în reforma instituțională.

După cum preciza pentru cursdeguvernare.ro săptămâna trecută, joi, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru afaceri economice, Simon O’Connor, întâlnirea are loc la invitaţia Comisiei Europene și vizează ”ultimele măsuri economice” decise la București precum și stadiul implementării reformelor în domenii-cheie.

Sesiunea de discuţii de la Bruxelles este iniţiată în următorul context :

• ultima Misiune comună a FMI-BM-CE în România s-a încheiat cu mesajul că discuţiile cu partenerii comuni vor fi reluate în noiembrie, după alegerile prezidenţiale
• pe fondul apropierii datei alegerilor prezidenţiale, guvernul a adoptat o serie de măsuri cu impact bugetar negativ în legătură cu care persistă dubii privind sustenabilitatea
• economia românească a intrat în recesiune tehnică, iar perspectivele pentru trimestrul III nu sunt, în acest moment, optimiste

Posibila agendă a discuţiilor

Programul întâlnirilor a fost anunţat, săptămâna trecută, potrivit surselor agenției Mediafax:

• Negocierile din primele două zile se vor purta la nivelul staffurilor tehnice şi vor privi exclusiv execuţia bugetară de până în prezent şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va include şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, începând cu 1 octombrie.
• Joi, 18 septembrie, vor începe discuţiile la nivel de miniştri, printra care se numără ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, şi ministrul pentru Buget, Darius Vâlcov.
• În ultima zi figurează o întâlnire la nivel de conducere executivă a BNR cu misiunile complete ale FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, urmată de o discuţie amplă pe rectificarea bugetară, proiectul de buget pentru 2015, taxarea energiei (redevenţele) şi prognozele privind evoluţia încasărilor ANAF.
• O altă temă importantă a ultimei zile o reprezintă reforma în sectorul energetic, unde va participa ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

(Citiţi şi „Discuţie imtempestivă cu FMI- pe teren neutru: CE a chemat la Bruxelles pe reprezentanţii guvernului, ca urmare a ultimelor măsuri economice adoptate la Bucureşti. Participă şi reprezentanţii BNR”)

Reducerea CAS – se poate sau nu se poate face?

În contextul economic actual există îngrijorări legate de faptul că preconizate măsuri legislative de tipul scăderii CAS cu 5 pp vor afecta ţinta de deficit bugetar pentru anul 2015- 1,4% din PIB.

Cum a evoluat proiectul în peisajul legislativ:

• Camera Deputaţilor a respins, pe 15 iunie, un proiect de lege al PDL care prevedea, printre altele, şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Proiectul PDL, depus la Parlament anul trecut, a fost respins, printre altele, cu motivaţia că “este un proiect populist, care nu este însoţit de o analiză de impact”.
• O zi mai târziu, pe 16 iunie, premierul Victor Ponta a anunţat că un proiect guvernului privind reducerea CAS va fi trimis la Parlament pe 17 iunie.
• Proiectul a fost votat de Parlament, dar nu s-a transformat în lege din cauză că preşedintele Băsescu a refuzat să îl promulge argumentând că nu este sustenabil.
• În iunie, în acceaşi zi în care Misiunea comună FMI-BM-CE s-a încheiat fără concluzii, şi din cauza unor controverse pe marginea scăderii CAS, premierul Ponta asigura că măsura va intra în vigoare de la 1 octombrie.
• Senatul României a respins solicitarea preşedintelui României de reexaminare a legii privind scăderea CAS. Camera Deputaţilor are pe ordinea de zi aceeaşi cerere, iar preşedintele Băsescu nu poate refuza din nou promulgarea.

Cât încă Misiunea era în România, premierul Victor Ponta afirma: “Măsura trebuie să fie sustenabilă pe termen lung. Nu am identificat încă măsurile care să o facă sustenabilă (pentru 2015 şi 2016- n. red.) şi aceasta este ideea vizitei din noiembrie, să ne asigurăm că ea poate fi păstrată în anii viitori”.

Construcţia bugetară – o misiune dificilă

Nici Troica creditorilor, nici preşedintele Traian Băsescu nu resping de principiu scăderea CAS, ci sunt de părere că această măsură nu se poate aplica în acest moment.

Cîteva argumente din economia reală:

• Recesiunea tehnică. Ritmul de creştere al economiei româneşti nu va atinge previziunile naţionale şi internaţionale. Economia a intrat în recesiune tehnică- a confirmat Eurostat, apoi INS.
• Contextul regional. Conflictul din Ucraina a obligat statele NATO să acorde Apărării 2% din PIB. Suplimentar, sancţiunile impuse de UE Rusiei vor afecta inclusiv economia românească.
• Contextul intern. Apropierea de o campanie electorală obligă- este deja tradiţie- orice guvern la adoptarea de măsuri cu impact bugetar negativ. Măsurile de contrabalansare au eşuat (vezi scăderea importantă a consumului de combustibil după introducerea accizei suplimentare) sau au stârnit proteste marilor investitori (vezi taxa pe construcţii speciale şi anunţul recent al premierului că va fi redusă, de la 1,5% la 1%).

Memorandumul cu FMI – ce s-a angajat guvernul şi ce a realizat

Prin Memordandumul de Politici Economice şi Financiare încheiat cu FMI, România enumera următoarele domenii de consolidare bugetară şi creştere economică multianuală:

• Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor comunitare. În primele 9 luni ale anului 2014, gradul de absorbţie a crescut cu 4,22 puncte procentuale: la data de 31 dec 2013- 33,47% potrivit cifrelor MFE, la 5 septembrie- 37,25%.
• Renegocierea contractelor de redevenţă. Actualele redevențe petroliere expiră pe data de 31 decembrie, Ministerul de Finanţe pregăteşte un raport asupra strategiei de urmat în acest domeniu.
  Pe 10 septembrie, premierul Ponta preciza că raportul va fi finalizat în octombrie, urmând să fie discutat cu Troica în noiembrie, după alegerile prezidențiale. Pe agenda discuţiilor de săptămâna aceasta de la Bruxelles figurează, conform programului anunţat pe surse de Mediafax, şi chestiunea redevenţelor. Şeful ANRM a anunţat, în august, că aceste redevenţe „nu vor creşte spectaculos”.
• Reorganizarea ANAF şi creşterea gradului de conformare fiscală. Cadrul legislativ a fost adoptat însă, potrivit declaraţiilor şefului ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, implementarea reformelor are ca orizont de timp anul 2018.
• Reforma sectoarelor Energie şi Transport. Rezultatele implementării guvernanţei corporative încep să se facă simţite în Energie. Inconsistenţa din domeniul Transporturi este şi rezultatul schimbărilor abrupte din managementul companiilor din perioada Dan Şova. Privatizarea CFR Marfă a eşuat, listarea pe bursă a Hidroelectrica şi CE Oltenia se va face, eventual, în 2015.

(Descărcaţi AICI Memorandumul semnat cu FMI în 2014)