Guvernul speră să aducă 10 miliarde lei în plus la buget până la sfârșitul anului, ceea ce ar reprezenta aproximativ 0,6% din PIB.
În mod normal, ar fi o sumă care ar contribui semnificativ la reducerea deficitului bugetar. Problema este că din toamnă intră la plată pensiile recalculate, cu un impact mai mare decât cel estimat la construcția bugetului pe anul în curs.
(Citește și: ”Marea recalculare a pensiilor a început: Impactul bugetar – 25 mld. lei/an. Formula de recalculare și sursa de finanțare”)
Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, și premierul Marcel Ciolacu au discutat luni aproape două ore chestiunea deficitului bugetar și metode de reducere a acestuia care să nu afecteze procentele electorale ale PSD și PNL înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale din această toamnă.
De unde 10 miliarde: Noi reduceri de cheltuieli bugetare și speranța efectului de multiplicare al investițiilor
Cum amploarea reformei este dictată de considerente electorale, guvernul a promis în repetate rânduri că nu va crește taxe și impozite în 2024. În aceste condiții, soluția găsită pare să vizeze noi reduceri ale cheltuielilor bugetare, de la capitolul Bunuri și Servicii.
Marcel Boloș speră să poată economisi 5 miliarde lei.
Alte 5 miliarde ar urma să intre la buget, crede Marcel Boloș, ca urmare a efectelor de multiplicare generate de investițiile guvernamentale recente. Nu este clar dacă Comisia Europeană poate fi convinsă de această ultimă ipoteză.
Cu ochii pe evoluția deficitului
Discuția de la guvern de luni a avut loc în contextul în care Comisia Europeană a cerut României – aflată în procedură de deficit excesiv – un plan de reducere a deficitului. Acest plan trebuie trimis Comisiei Europene în septembrie.
România încearcă să convingă Comisia Europeană să îi aprobe revenirea în plafonul de deficit de maximum 3% în următorii 7 ani.
Potrivit ultimei execuții bugetare publicate de Ministerul de Finanțe, execuția bugetară la 6 luni arată un deficit de 3,6% din PIB. Ministrul Marcel Boloș anunța recent că deficitul la 7 luni este de 4,01% din PIB.
Construcţia bugetară pentru anul 2024 are în vedere o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, țintă care va fi depășită cu siguranță. Marcel Boloș afirma luna trecută că ”este exclus ca deficitul pe 2024 să depășească 5% din PIB”.
Ionuţ Stroe (PNL): Nu avem nicio reţinere să susţinem orice fel de măsură, chiar şi drastică şi abruptă
După întâlnirea de la guvern, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, afirma că partidul nu va avea ”nicio reţinere” să susţină ”orice fel de măsură, chiar şi drastică şi abruptă” care va fi luată în vederea reducerii cheltuielilor bugetare la nivelul administraţiei centrale.
”Aşteptăm şi noi ca, după aceste discuţii pe care premierul le are cu toţi miniştrii pentru diminuarea cheltuielilor bugetare, să avem un plan concret pe care cu siguranţă în vom sprijini. Înţelegem, în egală măsură, de la ministrul de Finanţe, că încasările din zona ANAF au crescut faţă de anul trecut cu 20 de miliarde, lucru îmbucurător de altfel, lucru care ne face să fim optimişti şi să privim anul 2025 cu mult mai mult optimism, apropo de mesajele alarmiste care anunţă încă de pe acum fel de fel de măriri de taxe”, a afirmat, luni, Ionuţ Stroe, citat de News.ro.
”Stadiul se află, în momentul de faţă, în faza de dialog cu premierul României. Tot ceea ce s-a întâmplat până în momentul de faţă a fost o chestiune internă, premierul a anunţat public că poartă discuţii nu numai cu ministrul finanţelor, ci cu toţi”, a adăugat Stroe.
***
Urmărește-ne pe Google News
