Senatul a adoptat miercuri proiectul de lege ce prevede că numirea directorilor interimari ai școlilor vor fi numiți de Consiliile de Administrație ale acestora, și nu de inspectoratele școlare. Legea, considerată un pas spre depolitizarea sistemului de învățământ, pleacă spre promulgarea, Senatul fiind camera decizională în acest caz.
„Trebuie să lăsăm comunitățile școlare sa-și facă treaba! Sa lăsam directorul să demonstreze cu rezultate dacă poate fi investit cu încrederea de a continua sau nu. Nu ne mai putem permite ca 10.000 de funcții să fie ocupate netransparent prin decizia inspectoratelor școlare, prin decizii politice. Nu mai vrem să existe suspiciuni cu privire la desfășurarea concursurilor, sau decizii discreționare cu privire la persoanele implicate”, a scris pe Facebook inițiatorul proiectului legislativ, senatorul USR PLUS Ștefan Pălărie.
Legea a fost votată în unanimitate de parlamentarii USR PLUS, UDMR, PSD și AUR prezenți, nu și de cei ai PNL și din grupul minorităților.
Din cei 87 de liberali prezenți, opt au votat DA, doi împotrivă și ceilalți 77 s-au abținut:
Anul acesta expiră mandatele directorilor numiți prin concurs în 2016, când fostul ministru al Educației Mircea Dumitru a organizat primul astfel de concurs în opt ani.
Din 2008 și până în 2016, niciun astfel de post nu s-a mai ocupat prin competiție, ci prin așa numitele “detașări în interesul învățământului”, care aduceau adesea la conducerea școlilor lideri sau soții ale liderilor organizațiile locale ale partidelor aflate la guvernare.
„Detașarea în interesul învățământului a devenit un instrument discreționar la îndemâna inspectorului școlar general prin intermediul căruia, funcțiile vacante de director sunt ocupate de alte persoane decât cele care ar fi fost îndreptățite din punct de vedere moral să le ocupe până la organizarea de noi concursuri”, scrie în nota de fundamentare a proiectului.
(Citiți și: „După 8 ani / Concursul pentru ocuparea postului de director în școli: PSD și sindicatele s-au coalizat pentru a bloca procesul”)
Mandate celor 9.771 de directori și directori adjuncți de unități de învățământ expiră în august, iar concursul urmează a avea loc în septembrie, după începerea anului școlar 2020 – 2021.
După cum se precizează în nota de fundamentare a legii votate de Senat, există riscul de perpetuare a politizării numirilor, având în vedere că numai în ianuarie 2021, la expirarea primelor mandate, aproximativ 800 de directori au fost schimbați cu alte cadre didactice prin mecanismul detașărilor în interesul învățământului.
Care este practica în celelate state UE
Nota de fundamentare citează Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 30.05.2017 privind Dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării pentru un început bun în viață, care precizează:
Creșterea autonomiei școlilor a condus, în multe țări, la o mai mare responsabilitate pentru directorii de școli.
Acest lucru le permite directorilor de școli să reorganizeze orarele și abordările adoptate la nivel de clasă, să stimuleze dezvoltarea școlilor și să repartizeze responsabilitățile în cadrul unui grup mai larg de angajați. Cu toate acestea, aceste schimbări necesită resurse și sprijin adecvate.
Recrutarea, pregătirea și dezvoltarea profesională a directorilor de școli reprezintă un factor esențial pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.
În majoritatea statelor europene, ocuparea funcției de director se realizează prin concurs, iar prerogativa numirii aparține, de cele mai multe ori, autorității publice locale sau organului de conducere al unității școlare (numit și consiliu de administrație, comitet școlar, consiliu școlar etc.).
Conform inițiatorului, legea va ajuta la transparentizarea, depolitizarea și descnetralizarea managementului unităților școlare din sistemul de învățământ preuniversitar.
