Parlamentul European a început deja să pregătească bugetul pentru perioada 2014 – 2020. Două direcţii se conturează ca prioritare, politica agricolă, definită pe coordonatele “mai verde, mai echitabilă şi mai competitivă” şi finanţarea la nivel regional, pentru îmbunătăţirea coeziunii în profil teritorial.
Deputaţii europeni doresc ca bugetul destinat agriculturii să rămână neschimbat până în 2020. Stimulentele acordate în prezent sunt necesare pentru siguranţa aprovizionării cu produse alimentare, protecţia mediului, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii.
Politica Agricolă Comună (PAC) constituie una dintre priorităţile Parlamentului European pentru următorul exerciţiu financiar multianual 2014-2020, în pofida unor presiuni pentru diminuarea fondurilor dedicate dezvoltării rurale.
Plăţile directe către agricultori vor fi coroborate cu măsuri de ecologizare (emisii reduse de carbon, consum redus de energie) prin intermediul unui catalog prioritar cu măsuri menite să promoveze sustenabilitatea, finanţate în proporţie de 100 % din fonduri UE.
Fondurile pentru agricultură ar urma să fie redistribuite în mod mai echitabil între statele membre şi între diferitele categorii de agricultori. Astfel, fiecare stat membru ar trebui să primească un procent minim din media de plăţi directe, stabilindu-se în acelaşi timp un plafon maxim pentru plăţile directe.
Noile reguli vor lua în considerare mărimea întreprinderilor agricole, inclusiv criterii obiective legate de ocuparea forţei de muncă şi protecţia mediului. Pentru a evita utilizarea neadecvată a banilor publici, plăţile directe vor fi rezervate exclusiv agricultorilor activi, care utilizează suprafeţe agricole pentru producţie şi le menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.
Pentru combaterea speculaţiilor pe segmentul materiilor prime agricole şi a volatilităţii preţurilor a fost propus un sistem de notificare a stocurilor existente. Ideea este de a garanta o mai mare stabilitate pentru agricultori şi îmbunătăţirea securităţii alimentare a cetăţenilor.
Finanţarea pentru regiuni
UE ar trebui să prevadă pentru politica de coeziune 2014-2020 un buget cel puţin echivalent celui din perioada actuală, pentru a permite regiunilor cele mai sărace să recupereze decalajele de dezvoltare. Totodată, se va marşa pe consolidarea cooperării între oraşe şi zonele periurbane şi rurale, cu scopul dezvoltării regionale mai echilibrate.
Un accent deosebit în cadrul Strategiei Europa 2020 va fi pus asupra colaborării frontaliere. Deputaţii europeni au căzut de acord asupra opoziţiei fermă faţă de “orice tentativă de naţionalizare sau sectorizare a politicii de coeziune”, în special prin intermediul noilor fonduri tematice (pentru climă, energie, transport).
Comisia Europeană are în lucru un pachet legislativ care va include un regulament general şi regulamentele aferente pentru fondurile social, de coeziune, de dezvoltare regională şi pentru cooperare teritorială.
