În 2023, unul din zece europeni nu își permitea să pună pe masă o dată la două zile carne sau pește, în creștere cu 1,2 puncte procentuale față de 2022 (8,3%).
În rândul statelor membre, cel mai mare procent al persoanelor care nu îşi permit o masă adecvată se înregistra în România (23,3% din populaţia totală, în creştere de la un nivel de 22,1% în 2022), urmată de Bulgaria (19,9%), Slovacia (17,8%) şi Ungaria (14,7%).
La polul opus sunt Cipru şi Portugalia, unde doar 1,3%, respectiv 2,3% din populaţia totală nu îşi permite o masă adecvată.
Mai rău, din punct de vedere al persoanelor expuse la riscul de sărăcie în 2023, ponderea la nivelul UE a crescut la 22,3%, ceea ce arată o creștere cu 2,6 puncte procentuale față de 2022 (19,7%). La nivel național, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie care nu își pot permite o masă adecvată a fost înregistrată în Slovacia (45,7%), urmată de Ungaria (44,9%), Bulgaria (40,2%) și România (40%). În cazul României însă, ponderea a scăzut de la 43% în 2022, până la 40% în 2023.
Pe de altă parte, cea mai mică pondere a fost înregistrată în Irlanda (4,2%), urmată de Cipru (5,0%) și Portugalia (5,9%).
În UE, diferența dintre populația totală și cea expusă riscului de sărăcie în ceea ce privește asigurarea unei mese adecvate a fost de 12,8 pp. La nivel de țară, Ungaria a raportat cel mai mare decalaj cu 30,2 pp, urmată de Slovacia (27,9 pp. ) și Grecia (27,3 pp). În schimb, Suedia, Cipru, Luxemburg, Portugalia și Irlanda au raportat cele mai mici diferențe, toate sub 4,0 pp.
Capacitatea de a-ţi permite o masă adecvată face parte din Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDG). Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 2 vizează Eradicarea foametei şi a tuturor formelor de malnutriţie până în 2030.
***
