miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 martie, 2021

 

Cu venituri bugetare de 31,8% din PIB, respectiv venituri din taxe de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la nivel european, în fața Irlandei, din perspectiva ”resurselor bugetare” – departe de media UE, de 46,1% în privința veniturilor totale, respectiv 41,1% din PIB media veniturilor fiscale, reiese din datele Eurostat.

Acest spațiu limitat de manevră al bugetului general consolidat produce la rândul său efecte în ceea ce privește alocarea resurselor către sectoare-cheie, cum ar fi educația, sănătatea și investițiile.


Astfel, cu alocări de 5% din PIB pentru sănătate, respectiv 3,6% din PIB pentru educație, România se clasa în 2019 pe locul 22, respectiv 26 la nivel european. Ceva mai bune au fost rezultatele privind investițiile publice, de circa 3,4% din PIB, peste media UE de circa 3% din PIB.

Teoria economică spune, de altfel, că un stat precum România, care are mult de recuperat pentru a converge către nivelul de trai al statelor ”bogate”, ar trebui să aloce un procent mai mare din buget pentru investiții, spre deosebire de statele dezvoltate, a căror necesar de investire nu este la fel de însemnat.

România împarte sfârșitul clasamentului european al statelor cu venituri bugetare de sub 40% din PIB cu alte șapte țări, respectiv Spania, Estonia, Bulgaria, Letonia, Malta, Lituania și Irlanda.


Cu excepția Letoniei și a Irlandei, toate statele enumerate mai sus alocă sume mai mari pentru sănătate decât România. Cu excepția Irlandei, toate statele enumerate alocă sume mai mari educației.

Comparația europeană devine și mai ”dureroasă” dacă raportăm alocările României cu cele ale statelor ”bogate”, unde colectarea depășește 50% din PIB. Alocările pentru educație sunt aproape duble, iar cele pentru sănătate cu cel puțin două puncte procentuale din PIB peste România. Chiar și la capitolul investiții, alocările României sunt mai mici decât cele din Finlanda sau Suedia, spre exemplu.

Cu 8,3% din PIB cheltuiți pe sănătate în 2019, Austria se află pe primul loc la nivel european în ceea ce privește alocările pentru acest domeniu. În privința educației, Suedia este țara europeană cu cele mai semnificative cheltuieli în acest domeniu, de aproape șapte la sută din PIB.

Privind în regiune, Ungaria se remarcă drept statul cu cea mai mare alocare, ca pondere în PIB, pentru investițiile publice, de peste 6% din PIB în 2019, reiese din datele Eurostat.

Cehia și Polonia figurează la rândul lor în acest clasament, cu alocări de peste 4% din PIB. Până și Slovacia a depășit România din această perspectivă.

Pe de altă parte, România a cheltuit mai mulți bani pe investiții publice decât Țările de Jos, Austria, Germania, Italia sau Spania, spre exemplu.

Notă: Datele privind cheltuielile aferente educației și sănătății includ toate tipurile de cheltuieli publice destinate acestor sectoare (inclusiv salariile personalului sau investițiile). Datele privind investițiile publice provin dintr-o statistică diferită și includ toate cheltuielile de investiții din toate domeniile (inclusiv sănătate și educație).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Vorbim degeaba ! Cu foarte multi bugetari si cheltuieli enorme fara rost suntem in cazul unui vapor care se scufunda iar capitanul in loc sa ia decizii duresi sa treca la repararea / astuparea gaurilor , el mai da o petrecere de scufundare !!!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Vorbim degeaba ! Cu foarte multi bugetari si cheltuieli enorme fara rost suntem in cazul unui vapor care se scufunda iar capitanul in loc sa ia decizii duresi sa treca la repararea / astuparea gaurilor , el mai da o petrecere de scufundare !!!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: