Procurorii DIICOT au început urmărirea penală in rem (pe faptă, nu este încă nominalizată o persoană suspectată) în dosarul privind transferarea de la Tel Aviv la Ierusalim a ambasadei României în Israel.
Dosarul a fost deschis ca urmare a plângerii penale în care Ludovic Orban îi acuză pe Viorica Dăncilă și pe Liviu Dragnea de mai multe infracțiuni grave.
În 17 mai, Ludovic Orban a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) împotriva premierului Viorica Dăncilă şi a liderului PSD, Liviu Dragnea.
Liderul PNL o acuză pe Dăncilă de “înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, divulgare de informaţii nepublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte preşedintelui României în scopul ascunderii săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului”, în legătură cu mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Acuzațiile sunt legate de controversatul subiect al relocării la Ierusalim a ambasadei române din Israel și deciziile guvernamentale privind politica externă – domeniu care este atribut prezidențial.
Premierul Viorica Dăncilă este acuzată de:
- uzurparea funcției
- prezentarea cu rea credință de informații președintelui României
- înaltă trădare
- divulgarea de informații secrete de stat
Președintele PSD Liviu Dragnea este acuzat de divulgare de informații secrete, pentru că a făcut publice informațiile referitoare la memorandumul discutat de guvern pe tema mutării ambasade.
Premierul Dăncilă este acuzat că ar fi încălcat Constituția, atribuindu-și competențe de politică externă ce revin șefului statului, conform unei decizii din 2012 a CCR.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Politica externă de uz personal: cele două pericole care pândesc România ”)
Reamintim că Viorica Dăncilă s-a deplasat în Israel fără a se fi consultat înainte cu șeful statului, deși președintele are rolul principal în politica externe a țării.
Amenințările lui Liviu Dragnea la adresa procurorilor
Acesta este cazul pentru care liderul PSD a amenințat procurorii, în timpul unui interviu:
“Nu ştiu dacă vor merge mai departe cu demenţa. Ce vă pot spune cu siguranţă este că este o comandă foarte fermă. Adică nu întâmplător a fost pus imediat Horodniceanu (Daniel Horodniceanu, n.r.) să gestioneze interimar la DIICOT, pentru că nu era obligatoriu să-l pună tot pe el. Sper să nu fie niciun procuror care să rişte atât de mult încât să dea curs la această demenţă. Este o demenţă. Foarte mulţi procurori riscă să plătească greu”, amenința Liviu Dragnea, pe 10 iunie, a doua zi după mitingul organizat de social-democrați în Piața Victoriei.
Ce se poate întâmpla dacă procurorii încep urmărirea penală împotriva Vioricăi Dăncilă
Conform Art. 109 din Constituție, președintele României poate dispune suspendarea din funcție a unui ministru împotriva căruia s-a început urmărirea penală.
Situația poate conduce la căderea Guvernului Viorica Dăncilă.
Următorul pas este prevăzut la Art. 110 (2) din Constituție, care precizează: “Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.”
Art 106: Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
(Citiți și: ”România, Cehia și Ungaria au blocat o declarație comună a UE privind ambasadele din Israel. MAE: Textul era lipsit de echilibru”)
Ce zice Constituția: O decizie din 2012 a CCR
Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat, se arată într-o decizie a Curții Constituționale din 2012.
Curtea Constituțională a luat această decizie în urma unui conflict juridic între Guvern, condus pe atunci de Victor Ponta, și fostul președinte Traian Băsescu, conflict generat de acțiunea Executivului de a-l exclude pe șeful statului din componența delegației care participa la Consiliul European.
”Curtea a constatat că rolul Guvernului în politică externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar”, stabilea CCR în 2012.
Urmărește-ne pe Google News
