O bună parte din sistemele informatice pentru care statul a plătit sume uriașe nu pot fi modificate de softiștii din instituții, conform noilor nevoi, pentru că statul a cumpărat doar licența, nu și drepturile de autor.
Statul rămâne astfel captiv al firmelor de IT, cărora trebuie să le plătească nu doar mentenanța, ci și orice completare de program, chiar dacă are specialiști foarte buni în instituțiile ce folosesc aceste softuri.
Dezvăluirea a fost făcută de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, care a explicat duminică, la Digi24, de ce Ministerul nu are o evidență exactă și în timp real a salariilor celor aproximativ 1,2 milioane de bugetari : datele acestor salariați nu pot fi introduse în sistemul electronic REVISAL (Registrul general de evidență a salariaților din România).
Sistemul a intrat în funcțiune în 2011, când s-a renunțat la cărțile de muncă, însă baza de date a fost concepută exclusiv pentru mediul de afaceri – cuprinde angajații din firmele private și din companiile de stat.
Pentru a adăuga și salariații din categoria bugetară este nevoie de intervenții pe program, pentru că în cazul lor structura remunerațiilor este diferită de cea existentă în cazul firmelor: avem un salariu de bază la care se adaugă numeroase sporuri, indemnizaţii şi alte beneficii care nu există în privat.
Prin urmare, a explicat ministrul, este nevoie de introducerea unor noi câmpuri în programul software. Acest lucru nu este posibil însă pentru că toate codurile se află la firma de IT care a s-a ocupat de sistem, instituțiile având licență, nu drept de proprietatea asupra programelor.
Acest amănunt, a explicat minsitrul Pîslaru, împiedică și o nouă lege a salarizării.
De asemenea, guvernanții refuză să facă o creștere salarială procentuală, în orb, înainte d e avea imaginea clară a distorsiunilor și de a elimina mai întâi inechitățile:
„Prin urmare, să aplici o creştere salarială în procent în condiţiile în care există mari distorsiuni în sistemul de salarizare, inclusiv în zona administraţiei publice locale, pe lângă faptul că nu are resurse bugetare, nu ar fi nicio măsură bună, inteligentă, lucru care să ne ajute”, a spus Dragoş Pîslaru.
Contracxte care au pus Statul în imposibilitate de a-și extinde și optimiza sistemele
„Nu avem codul sursă pentru acest sistem (REVISAL – n. red.). Noi, dacă îl extindem acum cu încă 1,2 milioane de intrări, fără să avem clar drepturile de proprietate intelectuală, nu putem controla absolut nimic.
La cum arată lucrurile nu pot să intru pe codul sursă cu o altă firmă pentru că se consideră că acel cod sursă este proprietatea intelectuală. A fost o problemă legată de modul în care statul a avut relaţiile cu aceste firme. A fost un contract de servicii. De licenţă. Deci practic statul este licenţiat pentru un software care nu îi aparţine în care baza de date îi aparţine dar nu deţine codul sursă din acest sistem. (…)
La mine în minister am mai multe sisteme care sunt capturate în modul ăsta. Statul a făcut nişte contracte absolut jalnice„, a mai spus ministrul Dragoș Pîslaru.
În cazul REVISAL-ului, care a fost dezvoltat de TeamNet, companie despre care procurorii spun că se află sub controlul real al deputatului Sebastian Ghiță, acum se negociază un transfer de proprietate.
Dar acesta nu este singurul caz – așa sunt toate sistemele informatice din instituțiile subordonate Minsiterului Muncii, iar după această descoperire au fost atenționate și alte adminsitrații centrale și, după o primă trecere în revistă, situația este absolut identică: codurile – sursă sunt la cele câteva firme de IT care au prosperat din aceste afaceri cu statul.
Așa se întâmplă și cu sistemul de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu cel de la Casa Națională de Pensii, de la Agenția de Prestații Sociale etc, potrivit unor surse din Minister.
Registrul de Evidenţă a Salariaţilor, la care face referire ministrul Muncii, a fost dezvoltat de compania Teamnet, despre care procurorii susţin că este controlată, prin intermediari, de deputatul Sebastian Ghiţă.
Dar la fel operează și alte companii din grupul celor care au reușit să dețină controlul acestor afaceri cu statul.
Avantajele acestor contracte pentru firmele de IT
În fiecare an, firmele care au câștigat aceste contracte primesc automat noi comenzi din partea cumpărătorilor de licență.
Nu se organizeză nicio licitație, întrucât, bunurile nu pot fi achiziționate decît de la o anume sursă (cea care are dreptul de modifica acele coduri-sursă).
Aceste mici contracte aduc alți bani an de an (câteva sute de mii de lei, în cazul REVISAL), pentru consultanță, dezvoltare software și asistență.
Ministrul spune însă că această problemă nu ține, însă, atât de firmele care au făcut programele, ci, în primul rând, de guvernele care au făcut contractele în acest fel.
1,5 miliarde de euro pentru băieții deștepți din IT, între 2011 și 2015
Agenția pentru Agenda Digitală a României a publicat acum câteva luni situația achizițiilor IT din perioada 2011 – 2015.
Potrivit acestor date, care cuprind doar contractele care apar în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), în intervalul respectiv instituțiile de stat au plătit, pentru 1.115 astfel de contracte peste 1 miliard de euro pe astfel de achiziții de bunuri și produse.
Cele 1.115 contracte conțin și micile contracte pentru întreținerea anuală a sistemelor.
Criticile lui Dragoș Pîslaru vin după ce un alt ministru, Cristian Ghinea, de la Fonduri Europene, a intrat în conflict deschis cu Sebastian Ghiță după ce a a acuzat că în cazul acestor contracte ale „băieților deștepți din IT” există suspiciuni că au fost încheiate în mod ilegal.
„Banii sunt irosiți prin sisteme scumpe, greşit concepute, care nu sunt testate cum ar trebui. Sistemele IT au fost în aşa fel făcute şi au fost făcute ca băieţii deştepţi să îşi ia contractele de informatizare”, acuza luna trecută ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea.
