CICLURI ECONOMICE
alternanţa fazelor de expansiune şi a celor de contracţie ale activităţilor economice de ansamblu, respectiv, ale industriei, comerţului etc., faze ce presupun o periodicitate şi succesiune relativ
alternanţa fazelor de expansiune şi a celor de contracţie ale activităţilor economice de ansamblu, respectiv, ale industriei, comerţului etc., faze ce presupun o periodicitate şi succesiune relativ
indicator care măsoară rezultatele la nivel microeconomic, reprezentând volumul încasărilor din activitatea proprie într-o perioadă de timp, încasări efectuate la preţul pieţei. C. de a. însumează toate încasările rezultate din
ansamblul integrat, de formă circulară, al fluxurilor reale şi monetare, care concretizează interacţiunile de natură tranzacţională dintre agenţii economici componenţi ai unei economii naţionale. Funcţionarea c.e. asigură desfăşurarea neîntreruptă şi articulată a activităţilor
(în concepţia mar- xistă), mişcarea capitalului în funcţiune care parcurge trei stadii şi trece succesiv dintr-o formă funcţională în alta. Capitalul avansat în afacerile unei firme parcurge,
cererea consumatorului rezultată din compensarea venitului acestuia, astfel încât modificarea preţului bunului considerat să asigure menţinerea utilităţii consumatorului la nivel constant. Compensarea venitului se realizează în următoarele
sumele de bani folosite pentru cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni, de alte înscrisuri, ce atestă participarea deţinătorului lor la activele şi beneficiile viitoare ale emitenţilor acelor titluri. În
componentă a pieţei monetare constând din cererea de active monetare, adică de bunuri care îndeplinesc funcţiile banilor la un moment dat (ca stoc) şi în medie într-un orizont
nevoia sau necesarul de muncă salariată ce există la un moment sau pe o anumită perioadă în economia unei ţări în funcţie de nivelul salariilor. Condiţia esenţială ca nevoia de muncă existentă într-o economie
nevoie de valută exprimată de agenţii economici în funcţie de cursul de schimb existent. C. de v. este determinată de: extinderea activităţilor economice, interesele speculative de câştig, scopurile de protejare sau
c. pentru un factor de producţie rezultată din modificarea c. de pe piaţa produsului finit la care a contribuit factorul respectiv. De ex., c. pentru mecanici auto depinde de c. de pe piaţa
relaţie complexă între cantităţile dintr-un anumit bun pe care un individ le doreşte si intenţionează să le cumpere şi diferite niveluri imaginabile ale preţului de piaţă al bunului respectiv. (v.
c. de pe piaţa unui bun care poate fi consumat numai împreună cu un alt bun. De ex., automobil şi benzină. În acest caz, între modificarea preţului la
c. pentru un anumit bun care, în procesul de consum, poate fi înlocuit cu un alt bun. De ex., zahăr şi miere. Între modificarea preţului la zahăr şi c. pentru
instrument financiar, de obicei nenegociabil, care certifică primirea unui depozit la termen, ce urmează a fi rambursat de către emitent într-un termen specificat şi care poartă, de regulă,
>, titlu de stat, emis de autoritatea fiscală (Ministerul Finanţelor, în România), destinat acoperirii deficitului bugetului de stat. Practica recentă a consacrat acest instrument în gestiunea deficitului
expresie latină însemnând “ceilalţi egali”, celelalte lucruri fiind egale. Ea a fost preluată de teoria economică şi folosită pe scară largă ca procedeu (tehnică) de analiză a relaţiilor de cauzalitate între
document semnat de majoritatea statelor lumii la 24 martie 1948, prin care se urmărea evitarea erorilor care au stat la baza relaţiilor economice internaţionale din
componentă a sistemului bancar-financiar din România, specializată iniţial în relaţiile cu micii deponenţi, respectiv, în colectarea şi păstrarea economiilor populaţiei, plătind acesteia o anumită dobândă, precum şi în fructificarea
instituţie autonomă, nelucrativă, care desfăşoară activităţi în domeniul asigurărilor de sănătate. C.N.A.S. administrează fondul de asigurări de sănătate. Organele de conducere ale C.N.A.S. sunt Adunarea Generală a reprezentanţilor şi Consiliul de Administraţie, ale
unitate economică, al cărei obiect de activitate îl constituie vânzarea-cumpărarea de valută. C. de s. poate să funcţioneze de sine- stătător, în cadrul băncilor, al altor instituţii financiare sau al firmelor.
alternanţa fazelor de expansiune şi a celor de contracţie ale activităţilor economice de ansamblu, respectiv, ale industriei, comerţului etc., faze ce presupun o periodicitate şi succesiune relativ
indicator care măsoară rezultatele la nivel microeconomic, reprezentând volumul încasărilor din activitatea proprie într-o perioadă de timp, încasări efectuate la preţul pieţei. C. de a. însumează toate încasările rezultate din
ansamblul integrat, de formă circulară, al fluxurilor reale şi monetare, care concretizează interacţiunile de natură tranzacţională dintre agenţii economici componenţi ai unei economii naţionale. Funcţionarea c.e. asigură desfăşurarea neîntreruptă şi articulată a activităţilor
(în concepţia mar- xistă), mişcarea capitalului în funcţiune care parcurge trei stadii şi trece succesiv dintr-o formă funcţională în alta. Capitalul avansat în afacerile unei firme parcurge,
cererea consumatorului rezultată din compensarea venitului acestuia, astfel încât modificarea preţului bunului considerat să asigure menţinerea utilităţii consumatorului la nivel constant. Compensarea venitului se realizează în următoarele
sumele de bani folosite pentru cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni, de alte înscrisuri, ce atestă participarea deţinătorului lor la activele şi beneficiile viitoare ale emitenţilor acelor titluri. În
componentă a pieţei monetare constând din cererea de active monetare, adică de bunuri care îndeplinesc funcţiile banilor la un moment dat (ca stoc) şi în medie într-un orizont
nevoia sau necesarul de muncă salariată ce există la un moment sau pe o anumită perioadă în economia unei ţări în funcţie de nivelul salariilor. Condiţia esenţială ca nevoia de muncă existentă într-o economie
nevoie de valută exprimată de agenţii economici în funcţie de cursul de schimb existent. C. de v. este determinată de: extinderea activităţilor economice, interesele speculative de câştig, scopurile de protejare sau
c. pentru un factor de producţie rezultată din modificarea c. de pe piaţa produsului finit la care a contribuit factorul respectiv. De ex., c. pentru mecanici auto depinde de c. de pe piaţa
relaţie complexă între cantităţile dintr-un anumit bun pe care un individ le doreşte si intenţionează să le cumpere şi diferite niveluri imaginabile ale preţului de piaţă al bunului respectiv. (v.
c. de pe piaţa unui bun care poate fi consumat numai împreună cu un alt bun. De ex., automobil şi benzină. În acest caz, între modificarea preţului la
c. pentru un anumit bun care, în procesul de consum, poate fi înlocuit cu un alt bun. De ex., zahăr şi miere. Între modificarea preţului la zahăr şi c. pentru
instrument financiar, de obicei nenegociabil, care certifică primirea unui depozit la termen, ce urmează a fi rambursat de către emitent într-un termen specificat şi care poartă, de regulă,
>, titlu de stat, emis de autoritatea fiscală (Ministerul Finanţelor, în România), destinat acoperirii deficitului bugetului de stat. Practica recentă a consacrat acest instrument în gestiunea deficitului
expresie latină însemnând “ceilalţi egali”, celelalte lucruri fiind egale. Ea a fost preluată de teoria economică şi folosită pe scară largă ca procedeu (tehnică) de analiză a relaţiilor de cauzalitate între
document semnat de majoritatea statelor lumii la 24 martie 1948, prin care se urmărea evitarea erorilor care au stat la baza relaţiilor economice internaţionale din
componentă a sistemului bancar-financiar din România, specializată iniţial în relaţiile cu micii deponenţi, respectiv, în colectarea şi păstrarea economiilor populaţiei, plătind acesteia o anumită dobândă, precum şi în fructificarea
instituţie autonomă, nelucrativă, care desfăşoară activităţi în domeniul asigurărilor de sănătate. C.N.A.S. administrează fondul de asigurări de sănătate. Organele de conducere ale C.N.A.S. sunt Adunarea Generală a reprezentanţilor şi Consiliul de Administraţie, ale
unitate economică, al cărei obiect de activitate îl constituie vânzarea-cumpărarea de valută. C. de s. poate să funcţioneze de sine- stătător, în cadrul băncilor, al altor instituţii financiare sau al firmelor.