fbpx

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Dezechilibrele creditării: Companiile pierd competiția pentru banii băncilor, în favoarea statului şi a populaţiei

de Adrian N Ionescu , 5.12.2019

 

Dezechilibrele politicilor guvernamentale au contaminat economia, inclusiv prin intermediul băncilor, care sunt tot mai puțin interesate să finanțeze companiile, în absența aplicării vreunui plan coerent de dezvoltare economică a ţării.

În schimb, băncile au profitat de apetitul pentru îndatorare tot mai mare al guvernelor şi al populaţiei, care sunt clienţi mai puţin riscanţi.

Ponderile din total ale creditelor noi acordate companiilor au scăzut în ultimii 12 ani. În schimb cele ale creditelor guvernamentale și pentru populație au crescut.

Modelul de creștere economică: spor cu 81% la creditele populației, scădere cu 21% la creditele companiilor

Evoluţia creditării dă semnale evidente de dezechilibru: creditele noi acordate de bănci companiilor au ajuns să fie cu 21,3% mai mici în 2019 față de 2007 (23,65 mld. lei faţă de 30,05 mld. lei).

În același timp, creditele noi acordate populației au crescut vertiginos, cu aproape 81%, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Ponderea creditelor noi pentru companii din total a scăzut considerabil din 2013 (anul certitudinii ieșirii din criză) până în prezent. În vreme ce creditele pentru populaţie au crescut chiar mai mult decât faţă de 2007, după minimele din anii crizei.

Priorităţile politice dezechilibrate au indus distorsiuni majore în economie şi societate, în ciuda beneficiilor celor 12 ani de apartenenţă a ţării la Uniunea Europeană.

Guvernele acestor ani nu au avut programe coerente de investiții publice care să stimuleze și investițiile companiilor, ci au pompat resurse în stimularea consumului.

Evoluția divergentă a creditării companiilor față de cea a populației se vede și în medile lunare: cea a creditelor noi pentru populaţie este de peste două ori mai mari decât în urmă cu 12 ani (+117%), în vreme ce fluxul mediu lunar de credite proaspete pentru companii a scăzut şi în termeni lunari (-5,5%).

Ponderea creditului guvernamental a crescut de 5 ori în 12 ani

A crescut de asemenea și ponderea creditului guvernamental în totalul activelor bancare din România, de la 6% în 2007, la 28,9% în octombrie 2019.

În schimb, ponderea creditelor pentru companii a scăzut de la 48,3% până la 33,2%.

Merită precizat faptul că în creditele pentru companii sunt incluse şi cele pentru instituţiile financiare nebancare, care dau credite tot populaţiei, în principal.

Ponderea creditelor acordate statului are toate şansele să depăşească nivelul record de anul trecut, de aproape 31%, având în vedere nevoile şi mai mari ale guvernului pe final de an 2019, ca urmare a surprizelor lăsate de executivul anterior privind restanţele de plată.

Statul se împrumută tot mai scump

Costul împrumuturilor statului a crescut pe măsură ce decechilibrele bugetare s-au dovedit a fi mult mai mari decât cele oficiale.

Rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani a crescut cu trei puncte bază, până la 4,61%, dar tendinţa este de revenire a costului peste 5%.

(Citiţi şi: „Investitorii și băncile au simțit ”mirosul sângelui”: statul se împrumută tot mai scump sub presiunea cifrelor reale ale deficitului”)

La redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat cu scadenţa în octombrie 2034 (deci peste 14 ani), Trezoreria s-a văzut nevoită să accepte o dobândă de 5,07%, pentru că subscrierile băncilor au fost mai mici ca de obicei în ultima perioadă.

După aproape 12 ani de existență a României în Uniunea Europeană, programele firave de susținere a investițiilor companiilor, ajutoarele de stat (legale dar acordate după o gândire dezordonată) și relaxarea fiscală consistentă nu au crescut capacitatea de finanțare a companiilor prin credite.

În același timp, politica de creștere a veniturilor populației a sporit cheltuielile guvernamentale și nevoia de împrumut a statului.

Costul finanțării statului a sporit nota de plată tot mai mare a dezechilibrelor rezultate din politicile guvernamentale de stimulare iresponsabilă a consumului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2019

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    8.12.2019, 11:38 pm

    1.Bancile NU si-au pierdut niciodata apetitul pentru creditarea economiei, iar prin natura si functiile lor nici nu si-l pot pierde!Inexistenta unui proiect de tara cu “obiectivul reindustrializarii” – dupa caderea economica generala Postcriza si lipsa oricarui semn al unui decolaj industrial – a condus la binecunoscuta retragerea din Romania a cca. 5 miliarde de Euro de catre banci.
    Acest lucru era firesc intr-o tara in care nu sint utilizati, banii urmau a fi plasati in zonele de dezvoltare economica si industriala.
    Restul banilor au fost alocati – cum era normal intr-o tara stagnanta economic si industrial – pentru creditarea Statului si populatiei, urmare a continuitatii modelului economic consumatorist si dupa 2010!
    Bancile nu au facut decit sa raspunda realitatilor politice, economice si sociale in care au fost puse dupa criza!
    2.Aceasta situatie nici nu avea cum sa se schimbe, cita vreme au urmat alte guvernari “consumatoriste”, iar pe de alta parte firma COOFACE Romania constata in 2017 incapacitatea antreprenoriatului roman de a trece la o faza superioara de dezvoltare – adica incapacitatea accesarii dezvoltarii industriale a tarii.
    3.In consecinta, pina cind Guvernul Orban nu va evalua si promova in economie proiectul de tara pe care i l-am propus personal, pina cind acesta nu va genera o schita program de reindustrializare a tarii cu obiective concrete si evaluare de finantare, termene si raspunderi institutionale pentru realizarea lor, bancile nu au nici un temei material-financiar de a construi la rindul lor un PROIECT DE viitoare FINANTARE industriala a Romaniei!
    4.Pina acum nimeni n-a comunicat public in Romania realizarea, propunerea de evaluare si implementare unui proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii!Acesta poate avea unele minusuri cita vreme el nu este evaluat si completat/imbunatatit si dupa viziunea de sus, guvenamentala a procesului de reindustrializare!
    Este insa de neinteles si deadreptul antinationala atitudinea P.M. Orban care in calitate de decident de baza in cazul unei astfel de (UNICE) oferte, nu vrea sa iasa din modelul analitic (pasiv) bugetar, catre un model nou economic, proactiv in care guvernul este obligat sa ORGANIZEZE dezvoltarea economica-industriala, nu doar sa se prefaca activ batind moneda pe actiuni de imagine, de natura politica, legislativa, sociala, etc. care duc Romania la falimentul inceput de trecuta guvenare.
    Proiectul de tara are ca piloni principali aducerea competitivitatii economice si institutionale de la indicele dezastruos 74, catre indicele 1 al tarilor emergente, utilizarea unor tehnici si instrumente de accelerare a dezvoltarii industriale cit si a unele actiuni si procedee utilizate in tranzitia Estica la capitalism.Modelul de persoana interesata de economie pe care trebuie sa-l urmeze Orban al PNL, este Orban al Ungariei.
    Presedintele P.N.Liberal are un avantaj imens comparativ cu vecinul maghiar Orban : proiectul de tara care este operational si sta la dispozitia colectivului guvernamental angrenat in aceasta “revolutie economica si industriala”, pe care trebuie sa o realizeze liberalii, urmind a fi sustinuti de majoritatea clasei politice si administrative din tara.

    prof. Caliman I.Eugen
    consultant independent
    – dezvoltare industriala –

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Mediului: Finanțare pentru instalarea a circa 500 stații de încărcare a mașinilor electrice

Adrian N Ionescu

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a pus în dezbatere publică, până la 30 noiembrie, programul prin care ar urma să se dezvolte infrastructura de… Mai mult

Stiri

INACO: Aproape 7000 de elevi din Sectorul 3 au beneficiat de webinarii de educație cu privire la meseriile viitorului

Vladimir Ionescu

6892 de elevi din școlile Sectorului 3 București au participat la cele 20 de sesiuni online de instruire cu privire la meseriile viitorului, susținute de… Mai mult

Stiri

Jumătate dintre IMM-urile din România mai au bani doar pentru maxim două luni – barometru Sierra Quadrant & Frames

Adrian N Ionescu

Șase din zece IMM-uri din România (58%) mai au fonduri disponibile numai pentru 1 – 2 luni, iar 22% dintre antreprenori apreciază că banii din… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Vânzarea terenurilor agricole: Noile reguli, mai restrictive, nu se vor aplica și tranzacțiilor demarate până în octombrie 2020

AVOCATNET

Pentru a evita un blocaj în ceea ce privește finalizarea tranzacțiilor terenurilor agricole, Guvernul a stabilit aseară, prin intermediul unui proiect de ordonanță adoptat în… Mai mult

Stiri

România a plătit un avans de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a anunțat miercuri, pe Facebook, semnarea unei plăți de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid-19 achiziționate de Comisia Europeană… Mai mult

Stiri

Constantin Damov, Coaliția pentru Economie Circulară: Reciclatorii recurg la importuri, ridicând astfel țintele de reciclare din alte state europene

Vladimir Ionescu

România are capacități însemnate de reciclare, însă companiile care activează în acest domeniu sunt nevoite să importe PET-uri, ridicând astfel țintele de reciclare ale statelor… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene anticipează pierderi cumulate de 157 miliarde dolari în 2020 şi 2021

Raluca Florescu

Companiile aeriene urmează să înregistreze pierderi cumulate de 157 de miliarde de dolari în 2020 şi 2021, a avertizat marţi Asociaţia Internaţională de Transportat Aerian… Mai mult