Luxemburg şi Malta au respins, miercuri, comparaţia dintre sectorul lor bancar şi cel din Cipru, scrie EUObserver, dar Deutsche Bank spune că şi aceste state au motive de îngrijorare.
Guvernul luxemburghez a anunţat, într-un comunicat, că este îngrijorat de recentele declaraţii din partea sectorului financiar despre PIB-ul ţării şi presupusele riscuri pe care le pune stabilităţii fiscale şi economice.
Comunicatul precizează c, spre deosebire de Cipru, băncile din Luxemburg au “clientelă diversă, produse sofisticate, supervizare eficientă şi aplicare strictă a standardelor internaţionale,care le fac speciale”. Calitatea şi stabilitatea băncilor sunt mai importante decât mărimea lor.
Guvernatorul Băncii Centrale din Malta, Josef Bonnici, a declarat, pentru Reuters, că băncile străine cu sucursale în Malta nu prea au legătură cu economia de zi cu zi, iar băncile malteze sunt solide.
“Problemele cu care se confruntă băncile cipriote includ pierderi suferite în urma deţinerii unor acţiuni greceşti, iar băncile malteze au o foarte mică expunere la activele emise de ţări care au beneficiat de programe de împrumut”, susţine el.
Un purtător de cuvânt luxemburghez a declarat că aceste afirmaţii au fost făcute în contextul unor comentarii ale unor “politicieni germani” care au spus că sectorul bancar ar trebui să fie redus, pentru a preveni un scenariu de tipul Cipru.
Atunci când băncile cipriote au început să se confrunte cu dificultăţi, guvernul nu le-a putut ajuta pentru că ele valorează de şapte ori mai mult decât întreaga economie cipriotă. Băncile din Malta valorează de aproape opt ori cât PIB-ul maltez, în timp ce băncile din Luxemburg valoreazază de aproape 22 de ori pe atât.
Thomas Meyer (foto) , economistul-şef al Deutsche Bank, spune că supervizarea nu este suficientă. “Chiar şi cu cea mai bună supervizare, băncile pot avea probleme…dacă statul este prea mic comparativ cu sectorul bancar, statul va da faliment”.
El a adăugat că Elveţia, care are un dezechilibru bănci-PIB la fel de mare, a rezolvat problema creând “finalul elveţian”, prin care şi-a obligat băncile să deţină aproape dublul capitalului de rezervă faţă de băncile din ţările “normale”, tocmai pentru astfel de perioade dificile. “Cu cât este mai mică ţara, cu atât mai mult capital de rezervă trebuie să aibă băncile pentru a proteja statul”, a explicat economistul.
În opinia sa, ţări precum Luxemburg şi Malta nu au introdus o regulă similară celei din Elveţia, de aceea se bazează implicit pe un ajutor din zona euro, dacă situaţia va fi dificilă.
“Având în vedere ce s-a întâmplat în Cipru, cred că ar trebui să ia în considerare aceste măsuri şi să privească spre modelul elveţian”, a explicat el.
