vineri

21 ianuarie, 2022

Despre credibilitate si înşelăciune

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 februarie, 2011

Credibilitatea si înşelăciunea sunt calitati existente in comportamentul social din negura timpurilor si pana in zilele noastre. Credibilitatea este o norma, de obicei subiectiva, de fapt la fel ca înşelăciunea, ambele sunt dependente de structura sociala, de normele etice si de educatia societatii respective. Daca credibilitatea este total dependenta de sursa discursului sau a informatiei, care pot fi probate imediat sau intr-o perioada de timp limitata, înşelăciunea poate fi de multe ori o constructie care va fi descoperita mult mai dificil.

Daca o credibilitate este castigata prin repetitia faptului sau a discursului promis , înşelăciunea este de obicei un fapt cu o miza extrem de mare pentru a fi profitabila. Bineinteles ma refer la sisteme care pot fi numite normative. Intotdeauna înşelăciunea exploateaza slabiciuni sau carente in caracterul persoanei, grupului de persoane sau a intregii societati.

Înşelăciunea necesita un stimulent, credibilitatea este o calitate produsa, asa cum am spus, de norme etice sau de structura unei societati.


Din nefericire, traim intr-o perioada de timp cand înşelăciunea politica se numeste realpolitik. Realpolitik este denumirea unui comportament politic lipsit de o ideologie ferma, dictată de un set fix de reguli. Realpolitik se limiteaza doar la exigenţele practice si la telurile pe care trebuie sa le atinga. De obicei se aplica in situatii de politica externa, in zilele noastre au fost traversate niste bariere si a devenit set comportamental si in politica interna sau afaceri. Termenul a fost folosit de Otto Leopold von Bismarck in contextul politicii pe care a dus-o in procesul de unificare a Germaniei. Originalul istoric apartine insa (in sanskrita) lui Chanakya (c. 350 – 283 î.Hr.), fost sfetnic al împăratului Chandragupta, fondatorul marii dinastii Maurya, pe care l-a sprijinit in întemeierea primului mare regat indian.

In Romania termenul de Realpolitik este folosit pentru a masca situatia aproape permanenta de nerespectare a promisiunilor electorale si oportunismul alesilor in contact cu electoratul sau cu o opozitie reformatoare in partidele lor. Ultimele zile au adus acest comportament oportunistic la nivel de politica organica a PDL, cu nimic deosebita fata de comportamentul excluderii membrilor “recalcitranti” din PNL , “bilele la vedere,” sau PSD care practica de zeci de ani democratia originala in ambientul “capitalismului de cumetrie.”

Doamne fereste! Acesti stimati oameni nu sunt nici pe departe escroci sau inselatori, ei sunt politicieni, ei exerseaza cea mai veche meserie din lume – prostitutia. O prostitutie care poate fi mult mai josnica decat cea care nu este metaforica. Prostitutia fizica injoseste (poate) pe cel care o exerseaza (vinde) si pe cel care o foloseste (cumpara). Preturile sunt fixate la fel ca serviciile care se doresc prestate.

Politicienii care se prostitueaza o fac prin înşelăciune. Ei stiu ce-si doresc si stiu ca nu vor plati cele promise, ei semneaza un contract cu electoratul, adevarat un contract vag si diluat in substante lipicioase, incolore si inodore, dar si acela nu este respectat. Nu-mi fac nici o iluzie cu partide gen Alba-ca-Zapada, potentialul lor este iluzoriu si aproape incredibil. Numai naivii pot sa-si inchipuie ca deodata se vor naste oameni noi, care au aparut din creierul muntilor, fara sa traiasca nici macar o zi in societatea in care “teapa” nu este folosita pentru a pedepsi criminalul, ci pentru a pedepsi credulitatea si buna-credinta a cetateanului.


Din nefericire, timpul trece si problemele se aduna, constructiile politice nu vor reusi sa ne treaca cumpenele care ne asteapta, si orice om cu un dram de logica intelege ca sunt mari si grele acestea.

Inainte de Alba-ca-zapada, cu sau fara piticii din dotare, se pune o intrebare simpla: stiu oamenii care sunt conducatorii (alesi) obstei si ce fac? Au ei experienta pentru a ne asigura inca un an de supravietuire? Au ei o perspectiva a timpului pe care il traim, in care 20 de milioane de oameni isi petrec existenta? Parerea mea – nu!

Incep sa fiu aproape sigur ca deznodamantul asteptat de acesti domni si doamne este un fel de “Deus ex machina”, intr-o varianta moderna. Deci noi nu asteptam zeul pagan sa sara din caruciorul in care Euripides l-a bagat si sa ne rezolve problemele, terminand tragedia cunoscuta sub numele “criza economico-financiara cu aspecte sociale si datorii suverane”, care s-a transformat astazi cu ajutorul altor practicanti ai Realpolitikului international in pericole existentiale la propriu si nu numai la figurat. Titulatura lunga am dat-o in sensul clasic pentru ca Euripides si-a intitulat operele complet diferit de ceea ce cunoastem noi astazi. Noi asteptam ca “pronia cereasca” sa ne faca treaba pentru ca probabil ei nu stiu / nu vor sau nu pot sa o faca.

Nu ma refer deloc la o anumita parte a conducatorilor obstii pentru ca sunt sigur ca schimbarea lor cu altii nu ar rezolva absolut nimic. Sabotajul lor reciproc ar continua si sabotajul lor comun impotriva unor minime interese ale obstii pe care o reprezinta nu pot fi rezolvate cu inventarul politic existent.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Contrar sensurilor pe care cititorul le poate intelege ca defetiste sau pesimiste, cele scrise de mine sunt optimiste pentru ca eu scriu pentru logica voastra pe care sunt sigur o aveti. Eu credincios fiind il am pe Dumnezeu. Voi pe cine aveti?

Theophyle

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

    1. salut moira 🙂
      exact! Pestele mare mananca pestele mic 🙂 Imperiul Pala la fel ca Germania lui Bismarck a fost creat prin implementarea politicii mentionate mai sus. Nu vorbesc de realpolitik de acest gen. Ma refer la mascarea minciunilor marunte care nu au nici o legatura cu interesul national.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

    1. salut moira 🙂
      exact! Pestele mare mananca pestele mic 🙂 Imperiul Pala la fel ca Germania lui Bismarck a fost creat prin implementarea politicii mentionate mai sus. Nu vorbesc de realpolitik de acest gen. Ma refer la mascarea minciunilor marunte care nu au nici o legatura cu interesul national.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr