Executivul a adoptat miercuri hotărârea de guvern pentru desecretizarea arhivei SIPA, HG al cărui proiect a fost elaborat în iulie 2016, pe mandatul fostului ministru Raluca Prună.
Accesul la documente va avea loc în anumite condiții, probabil asemănătoarelor celor impuse la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității, și va fi posibil abia din 2020.
Până atunci, o comisie formată din cinci persoane va inventaria toate documentele și va transfera întregul fond la Arhivele Naționale.
HG a fost introdusă pe lista suplimentară a ordinii de zi a ședinței de miercuri.
Desecretizarea va începe cu cele două rapoarte din 2008 privind arhiva SIPA, fapt ce va avea loc foarte curând, a promis minsitrul.
Din conținutul acestora se vor afla multe, inclusiv autoritățile vor putea trage concluzia în sfera activității lor, a spus ministrul Toader, sugerând că ar putea fi vorba despre eventuale infracțiuni.
Proiectul aprobat miercuri este cel elaborat anul trecut, când ministru era Raluca Prună, cu amendamentele făcute ulterior de cei din domeniu. El se află de atunci pe site-ul ministerului, iar CSM și asociațiile magistrațiilor și-au expirmat punctul de vedere, astfel încât s-au respectat principiile transparenței decizionale, a mai explicat Tudorel Toader, răspunzând astfel unei acuze a președintelui Uniunii Naționale Judecătorilor, Dana Gîrbovan.
Aceasta i-a cerut miercuri premierului Sorin Grindeanu, prin intermediul unui mesaj postat pe Facebook, să nu adopte HG pentru desecretizarea SIPA, ori să amâne publicarea ei, deoarece nu a fost dezbătută public.
Desecretizarea va fi coordonată de o comisie formată din cinci membri. Aceștia vor fi certificați ORNISS (pentru acces la secrete de stat) și vor avea la dispoziție un termen de trei ani pentru a definitiva inventarierea tuturor documentelor și pentru a desființa arhiva. O parte mică din documente va pleca la Administrația Penitenciarelor (cele referitoare la angajații SIPA, care vor putea ajuta la dovedirea stagiilor de contribuții pentru pensie), iar cealaltă va fi transferată la Arhivele Naționale.
Componența Comisiei:
- doi angajați ai Ministerului Justiției
- doi salriați de la Secretariatul General al Guvernului
- un angajat d ela Administrația Națională a Penitenciarelor
Categoriile de informații SIPA
Ministrul Tudorel Toader, a declarat la finalul ședinței că în arhiva se află mai multe categorii de informaţii, care vor fi tratate „în mod adecvat”.
„În arhivă, cred eu, vom găsi documente care ţin de viaţa privată. Respectând dreptul la viaţă privată, acelea nu vor fi făcute publice. Persoanele la care se referă informaţiile pot să vină să le vadă. (..)
Pot fi găsite în arhivă secrete de serviciu, pot fi declasificate prin ordin al Ministerului Justiţiei.
După declasificare, vor fi trei categorii de informaţii: elemente de viaţă privată, elemente de natură a contura existenţa, săvârşirea, unei fapte penale, le vom trimite la Ministerul Public.
În acele înscrisuri de serviciu putem găsi informaţii de interes public la care veţi avea acces în limitele interesului public.
Secretele de stat vor urma regimul legal”, a mai spus Tudorel Toader.
Secretele magistraților, în arhiva SIPA
Arhivele DGPA (fosta SIPA – serviciul informativ al Ministerului Justiției), conțin secrete din prestația profesională a magistraților, dar și din viața personală a acestora.
În prezent, arhiva fostei DGPA se află, sub sigiliu, în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde atât dosare de personal, cât şi alte ”documente specifice”.
SIPA avea ca obiect de activitate colectarea de la deținuți a unor informații privind actele de corupţie din mediul penitenciar, însă în timp s-a dovedit că se ocupa de o sferă mult mai largă de fapte care-i vizau pe judecători, procurori, grefieri, poliţişti şi avocaţi.
Secretele adunate vizau nu doar aspecte legate de viața profesională a acestora, ci și de viația privată, iar de-a lungul timpului a existat suspiciunea că acestea erau folosite pentru șantajarea magistraților.
Serviciul a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească eventualele fapte ilegale din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.
DGPA a fost desființată printr-o HG din 2006, de fostul ministru al Justiției Monica Macovei, iar o comisie urma să inventarieze această arhivă și apoi să decidă ce anume va ajunge la diferite instituții. Totul s-a prorogat o dată, după care nimeni nu s-a mai ocupat de acest lucru.
Judecătorul Cristi Danileț a explicat ulterior că operațiunea nu s-a finalizat deoarece existau doar doi magistrați în componența Comisiei. Ei ar fi trebuit să stabilească ce se va întâmpla cu fiecare dintre documentele respective, lucru imposibil în mod obiectiv.
Urmărește-ne pe Google News
