Camera Deputaţilor a votat marţi împotriva cererii de începere a urmării penale a fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în dosarul ASF-Carpatica.
Au votat împotriva solicitării de începere a urmării penale 248 de deputaţi, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi. De asemenea, trei voturi au fost anulate.
Conform procedurilor, DNA a trimis procurorului general referatul, iar acesta a soliictat Camerei Deputaţilor avizul pentru efectuarea urmăririi penale faţă de fostul ministru Daniel Chiţoiu, acum doar deputat.
Marţi dimineaţa, Comisia juridică a camerei inferioare a Parlamentului a votat pentru aviz de respingere a cererii procurorilor anticorupţie, iar plenul Camerei Deputaţilor a votat în sensul recomandării Comisiei, respingând solicitarea DNA.
În acelaşi dosar este urmărită penal şi soţia fostului ministru, Laura Chiţoiu, director de reglementare în ASF, acum suspendată din funcţie.
După ce Camera Deputaţilor a refuzat începerea urmării penale a fostului ministru, s-a ajuns în aceeaşi situaţie în care se află şi fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely. Acesta nu i s-a ridicat imunitatea şi DNA nu a putut începe urmărirea enală împotriva sa, dar soţia acestuia, Melinda Borbely, a fost deja trimisă în judecată, în ianuarie 2014, pentru mărturie mincinoasă în dosarul în care soţul său este acuzat de două infracţiuni de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii. Laszlo Borbely nu va putea fi pus sub acuzare decât atunci când îşi pierde imunitatea.
În cazul liberalului Daniel Chiţoiu, soţia sa este urmărită penal, iar dosarul ar putea fi trimis în instanţă fără acuzaţiile care-l privesc pe fostul ministru de Finanţe.
Acuzaţiile
În cursul lunii octombrie 2013, se spune într-un comunicat al DNA, Daniel Chiţoiu “a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele Carpatica Asigurări , în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.
Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A.
Având în vedere că membrii Consiliului sunt numiţi de către Parlament, în şedinţă comună a celor două camere, pentru un mandat de 5 ani, iar revocarea lor se dispune după aceeaşi procedură, doar dacă nu mai îndeplinesc condiţiile de numire, singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condiţiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului.
Probele administrate au relevat că, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, Chiţoiu Daniel a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.
Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiţia, având în vedere că nu îşi echivalase studiile efectuate în străinătate.
Probele administrate în cauză au arătat că noile dispoziţii urmăreau exclusiv eliminarea lui Tudor Daniel George, iar condiţiile de experienţă au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situaţiei personale a acestuia şi pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experienţă apropiată.
În nota de fundamentare au fost invocate angajamentele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, deşi, potrivit probelor administrate, a rezultat că această menţiune a fost introdusă doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa reglementării şi pentru a-i determina să accepte criteriile de experienţă stabilite în mod arbitrar.
Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiţiei care a formulat observaţii de esenţă, invocând interdicţia constituţională a introducerii de incompatibilităţi care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanţei de urgenţă.
Totodată, a fost invocat caracterul potenţial neconstituţional al unei ordonanţe urgenţă care modifică dispoziţiile referitoare la membrii consiliului, la mai puţin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa acelaşi domeniu.
Deşi Hotărârea de guvern nr. 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situaţie, iniţiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care şi-a însuşit observaţiile sau să prezinte argumentele pentru care nu şi le-a însuşit, Chiţoiu Daniel a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate şi fără a întocmi nota menţionată.
Ulterior, proiectul de ordonanţă a fost supus aprobării pe lista suplimentară a şedinţei de guvern din dimineaţa zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deşi acesta era obligatoriu potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din H.G. nr. 561/2009.
În cursul aceleiaşi zile, a fost adoptată în forma propusă de iniţiator, Ordonanţa de urgenţă nr. 94 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României în 18 octombrie 2013.
Iniţierea unui act normativ care nu urmăreşte un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup şi care nu se adresează unei situaţii generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgenţe reale şi cu eludarea procedurii prealabile, reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de ministru.
În referatul procurorilor se arată că, prin faptele descrise au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată. În acelaşi timp, grupul infracţional care viza protejarea intereselor S.C. CARPATICA ASIG S.A. ar fi obţinut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influenţa deciziile autorităţii de supraveghere şi control” se spune în comunicatul DNA.
Urmărește-ne pe Google News
