joi

28 martie, 2024

11 decembrie, 2017

Camera Deputaților a adoptat luni seara, cu 179 voturi „pentru” și 90 voturi „împotrivă” modificările Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Este primul proiect, din controversatul pachet de “reformare” a sistemului judiciar, pe care coaliția PSD – ALDE, cu deputaților UDMR, a reușit să-l adopte în prima cameră a Parlamentului.

Documentul va fi imediat înregistrat la Senat, camera decizională.


Proiectul a fost votat pe articole săptămâna trecută, dar votul final a fost amânat din cauza lipsei de cvorum. Ședința pentru adoptare era programată pentru marți, 12 decembrie, însă Biroul Permanent al Camerei Deputaților a devansat-o pentru luni, imediat după ședința solemnă de comemorare a fostului rege Mihai I.

Prevederile cu miza cea mai mare pentru independența sistemului au fost adoptate într-o formă mult mai periculoasă decât cea din proiectul prezentat pe 23 august de către ministrul Tudorel Toader și decât cea aprobată în Comisia specială pentru legile justiției.

Modificările cele mai importante

Unul dintre articolele adoptate a eliminat cuvântul independenți din prevederea referitoare la activitatea procurorilor, dar subliniază subordonarea față de ministrul Justiției:  ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei”, înlocuiește articolul care garanta independența acestora (”procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”).

Independența judecătorilor, până la căile de atac


 

“Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, amenintări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităti, fie chiar autorităti judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii”, se precizează acum Legea 303.

Cu precizarea că “hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii”.

De asemenea, șeful statului nu va mai putea refuza, niciodată, propunerea pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici propunerile primite pentru pozițiile de vicepreședinți.

Președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor care au promovat examenul de capacitate. Abrogarea prevederii acum în vigoare a fost propusă de UNJR și a fost preluată, în Comisia Iordache, de reprezentanții PSD și ALDE.

După publicarea legii, statul va fi obligat să se întrepte cu acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru a recupera prejudiciul creat printr-o eroare judiciară săvârșită cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

În prezent, articolul 96, alineatul 7, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că statul se poate îndrepta împotriva magistraților:

“după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.”

Au fost adoptate și mdoificările la Legea ANI

Tot luni s-au votat și modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) care le vor permite să rămână în legislativ parlamentarilor condamnați definitiv pentru conflict de interese sau incompatibilitate, pentru fapte comise înainte de 2013.

Proiectul a fost înregistrat pe 21 noiembrie, de către Florin Iordache (fostul ministru de Justiție care a promovat OUG 13), a primit aviz pozitiv luni, în Comisia Juridică, și ar putea fi aprobat în plen miercuri.

Dacă va fi aprobată această lege, încetează de drept toate interdicțiile (valabile trei ani de la pronunțarea instențelor) de a candida și de a fi ales stabilite în procesele cîștigate de ANI împotriva aleșilor.

Ce spune acum legea:

Art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176 din 2010 – “Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”.

Acest articol nu se va mai aplica însă pentru cei care s-au aflat în aceste situații înainte de 2013.

Printre cei salvați de reglementarea votată luni seara se numără și Steluța Cătăniciu, deputat ALDE, avocat, aflată la al doilea mandat de deputat. Ea ocupă poziția de vicepreședinte a Comisiei juridice, de disciplină și imunități și este unul dintre cei mai activi membri ai așa-numitei Comisii Iordache, cea care se ocupă de modificare a legilor Justiției.

Cătăniciu este autoarea unora dintre cele controversate amendamente aduse acum legilor Justiției.

Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că Steluţa Cătăniciu, la acea vreme deputat PNL, a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, pe vremea când era consilier local în Cluj Napoca, deoarece a participat la adoptarea unei hotărâri în favoarea unei societăţi unde avea un interes patrimonial. Decizia definitivă a instanței a fost pronunțată.

 

Ce prevede proiectul – articolul salvator 

“Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.”

Cum și-a fundamentat Florin Iordache inițiativa

Deputatul invocă în Nota de fundamentare considerentele unei decizii a CCR de anul trecut în care judecătorii constituționali spuneau că între 2007 și 2013 a existat “o situație normativă relativ confuză din moment ce, deși aveau obligația de a depune declarație de interese, instituția extrapenală a conflictului de interese nu se aplica în privința deputaților și senatorilor. Abia în 2013 apare un caz de conflict de interese expres prevăzut, precum și obligația deputaților și senatorilor de a respecta legislația în vigoare”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: