Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Analiză

Ajustare de 3 mld. euro în 8 luni, în condițiile creșterii pensiilor cu 15% peste 4 luni. Investițiile ies din discuție

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni din anul 2019 un deficit de 11,4 miliarde lei, echivalent cu 1,11% din PIB estimat pentru… Mai mult

04.06.2019

Evenimentul

Execuție bugetară ca în criză, într-o creștere economică de top: Deficitul la 4 luni – dublu față de cel de anul trecut

Deficitul bugetar de 1,1% din PIB din primele patru luni este rezultatul politicilor publice axate pe creșterea cheltuielilor obligatorii (salarii și asistență socială), dublate de… Mai mult

03.06.2019

La obiect

Descărcarea dezechilibrelor pe cursul leului poate începe chiar în acest an. Scenariile analiştilor şi necunoscuta BNR

Scenariile analiştilor privind evoluţia cursului valutar sunt mai degrabă prudente, pentru lunile care urmează, dar severe pentru începutul anului viitor şi mai târziu, când raportul… Mai mult

03.06.2019

Cronicile

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

de Marin Pana 19.2.2017

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei (peste patru miliarde de euro), pe care se bazează întreaga creştere de circa 15% a acestui buget pe anul în curs (veniturile curente sunt prevăzute în scădere cu 0,5%), am considerat util să vă prezentăm datele oficiale privind evoluţia soldului fluxurilor financiare dintre România, în calitate de stat-membru şi Uniunea Europeană.

Iată cum se prezintă situaţia per total, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor, cu precizarea că 2,71 miliarde euro încasaţi din 2007 încoace sunt, de fapt, fonduri de pre-aderare :

De precizat că plăţile unei țări către UE se constituie pe baza a 0,7% din Venitul Naţional Brut (ceva mai mic decât PIB în cazul României), 0,3% din încasările provenite din taxa pe valoare adăugată ( ceea ce explică scăderea plăţilor odată cu diminuarea TVA) şi o mare parte din încasările de taxe vamale la produsele intrate din afara Uniunii.

Se poate observa că sumele care se vor duce către bugetul Uniunii sunt certe, pe când cele destinate României depind de îndeplinirea unor proceduri destul de laborioase. Şi de controlul riguros al cheltuirii banilor din partea instituţiilor europene, ceea ce explică în mare parte şi interesul pentru problema corupţiei în România ( cu accent pe abuzul în serviciul public)

(Citiți și: ”Bugetul pe 2017: Bizareriile de pe partea de venituri”)

Suntem, în acest moment, la trecerea de facto între cadrul financiar multianual 2007 -2013 şi cel pe 2014 -2017 ( bugetele UE se fac pe câte şapte ani iar eliberarea fondurilor se face după aşa-numitele regului N+2 şi N+3 ani). Ar trebui să asistăm în 2017 la reducerea drastică a sumelor aferente cadrului financiar 2007 – 2013 şi compensarea lor prin încasări şi mai mari, aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

Întrebarea este dacă vom reuşi să încasăm banii absolut necesari pentru buna execuţie bugetară, aşa cum a fost ea iniţiată, destul de fragil, prin prevederile bugetul pe acest an. Situate la limită pe toată linia, şi la venituri, şi la cheluieli şi la deficit al bugetului general consolidat. De aceea, înainte de orice altceva, ar trebui să fim extrem de atenţi la încasarea sumelor de la UE.

Mai ales că performanţa de anul trecut în antamarea veniturilor pe anul acesta, cu alocări din partea noastră extrem de scăzute pe partea de cofinanţare a proiectelor din fonduri nerambursabile a fost foarte slabă. Ea nu se vede încă în tabelul de mai sus pentru că nici efectele acţiunilor de azi ale unui executiv nu se văd imediat şi, de multe ori, nici pe perioada de existenţă a guvernului respectiv.

Cât cheltuim ca să încasăm

În plus, comparaţia între 2007, 2008 şi 2009 (primii trei ani din cadrul financiar 2007 – 2013), pe de o parte şi 2014, 2015, 2016 ( primii trei ani din cadrul financiar curent, 2014 – 2020), este relevantă. Din varii motive ce pot fi discutate (dar nu asta este esenţa problemei), începutul absorbţiei fondurilor europene din actualul buget pe şapte ani al UE este mai slab decât la aderare.

Şi mai sunt factori importanţi care nu arată bine. Nivelul de dezvoltare al ţării (cu necesităţile de dezvoltare de infrastructură, servicii sociale etc.) nu mai este acelaşi, ceea ce ar fi impus sume mult mai mari în termen absoluţi, chiar dacă sunt mai mici prin raportare la PIB-ul actual. Iar Brexitul va diminua clar sumele pe care UE le va putea redirecţiona pentru fondurile structurale şi de coeziune în favoarea statelor mai puţin dezvoltate, menite să reducă decalajele.

Una peste alta, dacă bugetul României se bazează la un nivel critic pe fondurile ce ar urma să vină de la UE, absorbţia acestora ar trebui să constituie prioritatea absolută ( împreună, desigur, cu alocările pentru investiţii) şi unul dintre criteriile principale pentru aprecierea activităţii guvernanţilor. Tocmai pentru că, fără ele, ori nu se vor putea da beneficiile sociale promise, ori vor greva asupra viitorului ţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.2.2017

Un raspuns

  1. Protonic
    21.2.2017, 10:40 am

    Se pare ca nu s-a luat in calcul tocmai faptul ca o parte dintre salarii si o parte din maririle de salarii se platesc tocmai din fonduri europene si se pot plati inclusiv retroactiv.

Lăsați un comentariu


Stiri

A murit Franco Zeffirelli

Vladimir Ionescu

Regizorul şi scenaristul italian Franco Zeffirelli, cunoscut pentru filme ca „Iisus din Nazareth” şi „Romeo şi Julieta”, a murit sâmbătă, la Roma, la vârsta de… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Update: Curtea Constituțională a anulat hotărârile emise în perioada 7-9 iunie

Iulian Soare

Update. Judecătorii Curții Constituționale (CC) din Republica Moldova au anulat hotărârile din perioada 7 – 9 iunie 2019. „La baza anulării a stat situația de… Mai mult

Europa

Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – analiză Financial Times

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European. În prezent,… Mai mult

Europa

Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova. Maia Sandu: Nu prea sunt locuri pe pământ unde se pot ascunde

Iulian Soare

“În legătura cu speculaţiile apărute în presă despre aşa-zisa dispariţie a liderului PDM, precizăm că domnul Vlad Plahotniuc a plecat pentru câteva zile din ţară,… Mai mult

Stiri

Republica Moldova – Plahotniuc cedează puterea Guvernului Maia Sandu

Iulian Soare

Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a anunțat vineri că cedează puterea Guvernului condus de Maia Sandu, învestit de majoritatea parlamentară… Mai mult

Stiri

Kommersant: PDM va anunța deblocarea instituțiilor de stat, după ce ambasadorul SUA l-a vizitat pe Plahotniuc

Iulian Soare

În următoarele ore, Partidul Democrat din Moldova va anunța deblocarea instituțiilor de stat, scrie agora.md, care citează publicația rusă Kommersant. Publicația, care face trimitere la… Mai mult

Stiri

Fost șef de structură județeană SRI, numit guvernator al Deltei Dunării

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a numit un nou guvernator al Deltei Dunării:  Cătălin Țibuleac (foto), care a fost până în 2017 șeful structurii județene Tulcea a… Mai mult