Potrivit unui comunicat emis marți de Administrația Prezidențială, directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, și-a înaintat demisia de la conducerea SRI. Președintele României, afirmă comunicatul, i-a acceptat demisia lui George Maior, cel care, sâmbătă, într-un interviu, lăsa să se înțeleagă faptul că are girul președintelui să își continuie activitatea.
Până la numirea unui înlocuitor, conducerea SRI va fi asigurată de prim-adjunctul Florian Coldea.
George Maior, numit în funcție de Traian Băsescu pe 4 octombrie 2006, a deţinut poziţia de director al SRI timp de peste opt ani, el fiind cel de-al patrulea director al Serviciului Român de Informaţii.
Mențiune importantă: Demisia lui George Maior vine la capătul unei săptămâni interesante: tensiunile mari între Curtea Constituțională și SRI – cu un schimb de replici la limita contondenței, pe tema respingerii de către Curte a legilor siguranței naționale. La presiunile de care s-a plâns CCR s-a adăugat implicarea judecătorului Toni Greblă într-un dosar penal, acuzat de constituirea unui grup infracțional menit să ocolescă embargoul impus Rusiei.
Servicii secrete fără șefi, într-un context de securitate sensibil
Principalele două servicii secrete funcționează astăzi cu înlocuitori la comandă: SIE, din 22 septembrie 2014 (când Teodor Meleșcanu a demisionat pentru a candida la prezidențiale) , sub bagheta generalului Silviu Predoiu, iar SRI, din 27 ianuarie, sub bagheta lui Florian Coldea.
Ambele servicii sunt sub presiune în actualul context geopolitic, când Europa se confruntă și cu sporite amenințări teroriste, dar și cu o Rusie beligerantă care pare că și-a fixat noi ținte în Ucraina.
Din faptul că nici Traian Băsescu, nici Klaus Iohannis nu s-au grăbit să umple ”golul” creat de demisia lui Teodor Meleșcanu din fruntea SIE rezultă că aceste servicii pot funcționa/funcționează și în acest regim și că numirea noilor șefi trebuie făcută cu discernământ.
Argument suplimentar: între mandatul lui Radu Timofte (încheiat în 20 iulie 2006) și cel al lui George Maior (început la 4 octombrie 2006) a existat o perioadă de interimat, asigurată de același Florian Coldea, de 2 luni și jumătate. Acum contextul este diferit.
Declarații, nuanțe, tatonări
Despre posibilitatea de a continua mandatul său în fruntea SRI, George Maior a mai discutat anul trecut, înainte și după alegerile prezidențiale.
Pe data de 3 noiembrie, aflat la Timișoara. George Maior declara : ”Din punctul meu de vedere, voi merge spre noul preşedinte, îmi voi prezenta demisia şi el va decide dacă activitatea mea în fruntea acestui serviciu să continue sau nu”.
Pe 8 noiembrie 2014, directorul SRI afirma că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă „interesul pentru un anume rol profesional în viitor”. Această ultimă precizare a fost făcută pe fondul vehiculării numelui lui George Maior pentru o posibilă poziție de prim-ministru în cazul în care Victor Ponta ar fi câștigat alegerile prezidențiale.
După câștigarea alegerilor de către Klaus Iohannis, pe 21 noiembrie, George Maior și-a nuanțat intențiile: „În momentul în care domnul preşedinte îşi va prelua mandatul, aşa cum am spus şi la acea dată, va face o analiză, care va fi facilitată şi de faptul că intrăm în bilanţul SRI încă de la sfârşitul anului şi începutul anului viitor, îşi va forma o opinie despre felul în care ne-am exercitat mandatul şi va lua, desigur, domnia sa, o decizie în conformitate cu ceea ce va vedea”.
Cu 3 zile înainte de demisie, George Maior a dat un ultim semnal public, în cadrul unui interviu televizat, acordat la B1TV directorului EvZ, Dan Andronic.
Întrebat, după ce a menționat „mai multe întâlniri” cu președintele Klaus Iohannis, dacă președintele i-a reconfirmat mandatul, George Maior a răspuns: ”Mandatul a fost prezentat, iar domnul președinte a afirmat că este o temă artificială, iar SRI este bine condus.”
Declarațiile prezentate mai sus, ale directorului demisionar al SRI, pot prezuma ideea că părăsirea postului, prin demisie sau la cererea președintelui care urma să fie ales, era o variantă de lucru, ceea ce pune sub semnul întrebării evacuarea sa intempestivă de marți, 26 ianuarie.
Cum se numește un nou director SRI
Potrivit Legii de organizare și funcționare a SRI, președintele României propune Parlamentului un nou director al SRI, propunere care trebuie validată, prin vot.
Persoana nominalizată de președinte este audiată în cadrul Comisiei comune pentru controlul activității SRI, care înaintează un raport al audierilor. Acest raport are caracter consultativ. În istoria post-decembristă, nicio nominalizare la șefia SRI, sau SIE, nu a fost blocată în Parlament.
Președintele Traian Băsescu a introdus, în 2006, practica numirii unui șef al SRI care să provină din rândurile opoziției.
La SIE însă, președintele Băsescu a numit inițial un colaborator- Claudiu Săftoiu, fost consilier prezidențial- apoi doi apropiați ai sistemului- Mihai Răzvan Ungureanu și Teodor Meleșcanu.
George Maior și politica
Anterior desemnării sale la conducerea SRI, George Maior a fost senator PSD, preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională din Senat.
În perioada 2000-2004, a fost secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politica de Apărare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Între anii 1992 şi 1997, a lucrat ca diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la Departamentul Tratate şi la Departamentul Afaceri Strategice. Din anul 1997 până în anul 1999 a îndeplinit funcţia de Însărcinat cu Afaceri a.i. al Ambasadei României din Dublin, Irlanda.
În anul 2004 i-a fost conferit gradul diplomatic de Ambasador în Ministerul Afacerilor Externe.
Pe perioada campaniei electorale, numele lui George Maior a fost vehiculat, în presă, de analiști sau chiar politicieni, pentru poziția de prim-ministru, în situația în care actualul premier ar fi câștigat alegerile prezidențiale. Însuși Victor Ponta l-a anunțat, în luna octombrie 2014, pe o listă scurtă de prim-ministeriabili pentru o prezumtivă situație de criză.
Numele lui George Maior a fost vehiculat și pentru șefia PSD.
Ultima bătălie la vedere
Serviciul Român de Informații, inclusiv prin șeful său, s-a implicat activ, mai ales în ultima lună, în promovarea legilor Big Brother.
Această implicare a avut un rezultat contrar celui scontat– CCR a declarat ca neconstituționale cele 3 legi solicitate de serviciu:
- legea privind obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor
- legea cartelelor pre-pay
- legea privind securitatea cibernetică
Suplimentar, președintele CCR, Augustin Zegrean, a denunțat anumite presiuni pe care SRI le-ar fi exercitat asupra curţii pentru “validarea” legislaţiei Big Brother și a afirmat că o parte a colegilor săi au informat despre această situație forurile europene
După declarațiile lui Augustin Zegrean, George Maior a afirmat: „Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere morală în legătură cu securitatea cetățenilor României, nu a statului. La momentul când se va întâmpla o catastrofă, voi ști spre cine să arăt cu degetul. E datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri pe care nu le înțelege sau din rea credință le abordează în acest fel. Nu comentez deciziile, ne vom adapta la ele, cu mijloacele chiar și ale lui Sherlock Holmes”.
(Citiți și: Directorul SRI insistă cu legile “Big Brother”. George Maior: “Când se va întâmpla o catastrofă voi şti spre cine să arăt”)
O constatare: poziția de sâmbătă a lui George Maior nu seamănă cu cea a unei persoane care știe că peste două zile i se va încheia mandatul.
Urmărește-ne pe Google News
