Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Damage control: Inflaţia la finalul lui 2017 – 3,32%. Marjele de incertitudine în 2018

de Marin Pana 14.1.2018

Inflation

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în luna decembrie o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, ceea ce a condus la un nivel al inflaţiei la finalul anului 2017 de 3,32%.

Plecată de la o valoare de doar 0,05% în ianuarie, creşterea preţurilor a urcat treptat spre valoarea menţionată, astfel încât media pe tot anul s-a situat la doar 1,3% potrivit metodologiei naţionale şi 1,1% conform celei europene (utlizată pentru comparabilitate de Eurostat).

Ca veste bună, ar fi de remarcat înjumătăţirea creşterii lunare a preţurilor, în noiembrie faţă de octombrie şi în decembrie faţă de noiembrie, în pofida primelor acordate de sărbători.

Ideal ar fi ca, în perioada de soldare ce începe oficial de la 15 ianuarie să avem şi diminuări de preţuri la produse nealimentare gen haine, pantofi sau electrocasnice care să compenseze deja anunţata majorare a preţurilor la energie.

Semn bun, indicele CORE 2 ajustat, care arată situaţia ce poate fi controlată prin politica monetară, s-a înjumătăţit şi el spre valori rezonabile, după ce atinsese în noiembrie valoarea maximă de anul trecut.

Rămâne ca preţurile reglementate şi evoluţiile de pe plan international ( unde, de pildă, preţul petrolului se tot duce în sus) să poată fi acomodate cu chibzuinţă .

„La cererea publicului telespectator”, ar mai merita menţionată şi influenţa cu totul excepţională data în inflaţia pe anul trecut de un produs cu preţ volatil ( situat în afara CORE 2), ouăle. Preţul acestora s-a majorat în 2017 cu un fulminant 43,19%. Care a condus, în pofida ponderii foarte mici a acestui produs în coşul de consum (doar 0,66%), la o influenţă de 0,26% din cele 3,32% anunţate per total.

Mult, dar semnificativ sub influenţa de 0,73% data de creşterea preţurilor la combustibili ( 5,85% majorare anuală) sau cea de 0,48% rezultată din creşterea preţurilor la energia electrică (12,18% majorare anuală), aceste două categorii având ponderi cu mult mai mari în coşul de consum.

Ar mai fi de remarcat şi dispunerea ciudată a inflaţiei pe categorii, cu valori mult mai însemnate şi similar faţă de media generală la alimente (+4,07%) şi produse nealimentare ( +4,11%) decât la servicii, unde tarifele au rămas cvasiconstante (doar +0,22%, din care 0,21% în decembrie, „pe ultima sută de metri”). Asta deşi aici intră, cu ponderea cea mai mare, telefonia, cu preţuri calculate după cursul euro.

Preţurile din 2017, uşor peste cele din 2013

Pentru a ne poziţiona corect în privinţa schimbărilor substanţiale derulate pe parcursul ultimilor patru ani în materie de fiscalitate şi salarii, în care simultan cu majorările de venituri mult peste creşterea PIB au avut loc reduceri substanţiale de taxe ( cea mai importantă a fost cea a TVA la alimente), vă prezentăm

evoluţia inflaţiei medii anuale până în prezent (cea care arată procesul în timp şi nu emoţia indusă prin poza de moment).

Contraintuitiv în raport cu percepţia publică (care tinde să uite beneficiile şi să exacerbeze neajunsurile, precum şi să se raporteze la moment şi nu la o perioadă de timp mai îndelungată) , per total produse şi servicii din coşul de consum, în 2017 ne-am situat la doar +0,2% peste preţurile din 2013. Deocamdată media arată încă bine, deşi ne-am dus rapid de la o inflaţie anuală de -0,54% la finele lui 2016 spre acest -3,32% la sfârşit de 2017.

Ce ne așteaptă în 2018: Marjele de incertitudine

Din păcate, deşi s-a reuşit o stopare a tendinţei de creştere galopantă a preţurilor după înjumătăţirea succesivă a inflaţiei lunare pe parcursul ultimului trimestru al anului, nu mai există nicio resursă administrativă de reducere a preţurilor şi va trebui să ne acomodăm cu noua medie a IPC. Care nu mai pleacă acum de la o referinţă de -0,54% ci de la +3,23%.

Este de aşteptat, inclusiv din motive legate de ceea ce se cheamă „efect de bază” (valorile lunare foarte mici din ianuarie, februarie şi martie 2017, respectiv -0,19%, -0,09% şi +0,08%, după cum se poate vedea în primul tabel, vor fi înlocuite cu unele noi, situate mult mai sus) să ne ducem chiar spre un nivel de 4% în primul trimestru din 2018.

Practic, va trebui să achităm nota de plată a exceselor din 2017 şi a devalorizării peste estimările iniţiale a leului (care trebuia să stea la o medie de 4,49 lei în loc de cele 4,56 lei consemnate pe întreg anul 2017 şi 4,66 lei la final). În care au fost aduse mărfuri din străinătate la un preţ crescut pentru a acoperi cererea suplimentară (creată în bună parte artificial, dincolo de performanţa economică) de unde inflamarea deficitului de cont curent, pe calea unui deficit comercial de aproape 7% din PIB (!) .

Tot ce putem încerca acum, după mai mulţi de variaţii minore ale preţurilor, este să ne adaptăm foarte rapid la realitatea fundamentelor economice şi facem ceea se numeşte în engleză „damage control” ( controlul pagubelor). Mai ales că nici evoluţia preţurilor din restul UE nu este de natură să ne ajute iar noi suntem destul de integraţi în lanţurile de producţie europene.

Putem încerca, pe parcursul lui 2018, inversarea tendinţei de creştere a inflaţiei din 2017 pe traiectoria posibilă şi propusă de BNR. Unde rezultatul apare în interiorul intervalului-ţintă ( 2,5% plus/minus 1%) dar ar trebui să fim foarte atenţi la posibilele derapaje exprimate prin intervalul de incertitudine. Mai ales că acesta din urmă creşte ca proiecţie în timp mult mai rapid decât am putea noi să reducem sistematic inflaţia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Strategii volatile la marile companii de stat: Romgaz nu mai intră pe piața de furnizare a energiei

Adrian N Ionescu

Reprezentanţii statului, care deține peste 70% din acțiunile Romgaz (SNG), au votat împotriva proiectului acesteia de înființare a „Romgaz Furnizare”, în adunarea generală a acționarilor… Mai mult

Stiri

Realitatea augmentată și realitatea virtuală vor transforma 23 milioane de locuri de muncă la nivel global până în 2030 – raport PwC

Razvan Diaconu

Utilizarea pe scară mai largă a realității augmentate (AR) și a realității virtuale (VR), în domenii precum comerț, sănătate și servicii, va aduce un plus… Mai mult

Europa

ONU: 72 de refugiați din Libia, evacuați de urgență în România

Iulian Soare

Un număr de 72 de refugiați aflați în Libia au fost evacuați de urgență în România, a anunțat pe Twitter Înaltul Comisariat al ONU pentru… Mai mult

Stiri

Marian Preda, fost decan la Sociologie, este noul rector al Universității București

Mariana Bechir

Profesorul Marian Preda (foto), fost decan al Facultății de Sociologie, a fost ales miercuri rector al Universității București, cu 57% (637) din voturile exprimare. Cotracandidatul… Mai mult

Stiri

Finanțele anunță creșterea accizelor la carburanţi cu 3,8%

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunțat noul nivel al accizelor valabile pentru 2020, potrivit cărora cele nominale pentru carburanţi vor crește cu circa 3,8%, dar… Mai mult

Europa

Spania / Pedro Sanchez, desemnat să formeze guvernul. Parteneri posibili: Stânga Republicană a Cataloniei

Iulian Soare

Socialistul Pedro Sanchez (foto), învingător la alegerile parlamentare desfăşurate în noiembrie în Spania, a fost desemnat oficial miercuri de regele Felipe al VI-lea să formeze… Mai mult

Europa

Marea Britanie în fața unor alegeri cu adevărat istorice. BBC, simbol național, iese din campanie cu reputația știrbită

Victor Bratu

În Marea Britanie s-a dat startul alegerilor generale, rezultatul votului exprimat de cetățenii Regatului urmând să le definească viața în următorii zeci de ani. Recent… Mai mult