Preşedintele Traian Băsescu a primit duminică, la Palatul Cotroceni, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, CE şi Banca Mondială, şeful statului transmiţând din nou că nu susţine introducerea unei accize suplimentare pentru benzină şi motorină, deoarece nu o consideră necesară.
Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii de duminică, preşedintele Train Băsescu s-a arătat nemulţumit că stocul arieratelor societăţilor de stat nu a scăzut conform înţelegerii dintre Guvernului României şi instituţiile financiare internaţionale.
În plus, şeful statului s-a arătat nemulţumit şi pentru că nu este luată în calcul o reducere suficientă a deficitului structural, ceea ce poate duce la măsuri fiscale suplimentare.
FMI insistă doar pe acoperirea deficitului creat prin amânarea accizei
Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să sublineze, la fel cum a făcut-o la precedenta întâlnire din 23 ianuarie, că nu susţine introducerea unei accize suplimentare pentru benzină şi motorină deoarece nu o consideră necesară, cheltuielile bugetare putând fi acoperite fără aplicarea acestei accize.
Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie.
“Fondul este flexibil şi insistă doar pe acoperirea deficitului creat prin amânarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Nici măcar modul de compensare nu va fi detaliat în scrisoare, dar este evident că până la mijlocul anului se vor face economii de cheltuieli la unele ministere. După cum era de aşteptat, cele mai importante reduceri o să fie operate acolo unde s-au dat cei mai mulţi bani. Dacă la mijlocul anului veniturile se vor ridica la nivelul programat, atunci rectificarea nu va consfinţi o reducere de cheltuieli la aceste ministere”, au explicat pentru MEDIAFAX surse oficiale.
În acestea condiţii, experţii FMI, care au mandat să încheie negocierile în această a doua evaluare doar dacă înţelegerile primesc şi acceptul preşedintelui Băsescu, au propus ca deciziile privind accizele să nu fie trecute în scrisoarea de intenţie şi să fie la latitudinea Guvernului măsurile de compensare a deficitului bugetar de venituri din amânarea acestei accize, estimat pentru primul trimestru la 0,1% din PIB.
De unde vine riscul bugetar: nivelul încasărilor, ANAF, arierate, alegeri
Premierul Victor Ponta a admis miercuri, 29 ianuarie, posibilitatea amânării accizei la motorină cu încă trei luni, ceea ce ar corespunde şi cu solicitarea lui Traian Băsescu. PNL doreşte ca accizele la motorină şi benzină să fie introduse simultan, pentru a nu periclita posibilitatea reducerii CAS la jumătatea anului, măcar cu 2-3 puncte procentuale.
Dacă după primele luni veniturile se vor afla sub program, atunci se diminuează drastic orice şansă ca la jumătatea anului să se mai reducă CAS, măsură pe care mizează PNL în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.
În discuţiile cu reprezentanţii instituţiilor financiare, autorităţile române au arătat că prima lună s-a închis cu un grad de încasare la nivelul programat.
Experţii internaţionali au replicat că un nivel bun de încasare s-a obţinut şi în prima lună a anului trecut, chiar în primele trei luni, iar după aceea veniturile bugetare s-au prăbuşit.
Instituţiile internaţionale susţin că după performanţa foarte slabă la nivel bugetar din 2013 şi climatul politic incert din acest an electoral, cel mai mare risc la nivel bugetar s-ar putea manifesta pe partea de încasări, unde şi restructurarea ANAF mai are până să fie încheiată.
O modificare la nivelul coaliţiei de guvernare, care ar implica o nouă schimbare a conducerii ANAF, ar putea, de asemenea, să pericliteze nivelul încasărilor bugetare, ceea ce Fondul încearcă să evite în contextul anului electoral, care presupune istoric chelutieli de regulă mai ridicate decât se bugetează.
O altă problemă aflată în discuţie, unde Fondul a cerut măsuri mai drastice din partea autorităţilor române, este cea a arieratelor companiilor de stat, care au crescut în ultima parte a anului trecut. La acest capitol se discută chiar de intrarea în insolvenţă şi lichidarea unor societăţi.
Calendarul unei vizite complicate
Misiunea FMI-BM-CE se află la Bucureşti din 21 ianuarie, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului stand-by. Vizita se va încheia miercuri, 5 februarie.
Premierul Victor Ponta declara la începutul săptămânii trecute că misiunea FMI la Bucureşti va fi încheiată cu o scrisoare de intenţie în orice condiţii, dar rămâne de văzut dacă documentul va fi semnat şi de preşedintele Traian Băsescu.
În decembrie 2013, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant. După acest anunţ, transporatorii au anunţat că această creştere va fi inclusă în preţul motorinei, pe care o folosesc drept carburant.
Premierul Victor Ponta a acordat, la începutul lunii ianuarie, facilităţi petroliştilor pentru a nu creşte preţul la pompă al combustibililor.
După o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei la benzină şi la motorină.
Pe 28 ianuarie, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă.
El a adăugat că este dreptul preşedintelui să decidă dacă, în aceste condiţii, va semna sau nu memorandumul cu FMI.
Guvernul vrea ca board-ul FMI să aprobe două evaluări ale acordului preventiv cu România.
Preşedintele Traian Băsescu a spus, la întâlnirea din 23 ianuarie cu delegaţia FMI, că nu susţine introducerea accizei pe combustibil, că nu blochează discuţiile şi eventualele acorduri Guvern-FMI, dar că nu vrea să i se ceară să semneze aceste negocieri.
