Soldul negativ din comerțul exterior a urcat în august la cea mai mare valoare lunară înregistrată în acest an (640,8 milioane euro). Exporturile s-au diminuat cu aproape 15% față de recordul obținut în iulie și au fost cele mai mici din ianuarie și până acum (3,83 miliarde euro). Simultan, importurile s-au redus și ele cu circa 12%, până la 4,47 miliarde euro.
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, rezultatele livrărilor la extern consemnate în august 2013 se prezintă destul de bine, cu un spor de 9,3% al exporturilor comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Această valoare este cu două procente peste peste media înregistrată pe primele opt luni din 2013, ceea ce sugerează că diminuarea exporturilor ține de caracterul sezonier și nu semnalează o problemă reală.
Vestea bună și vestea proastă
Vestea proastă o constituie majorarea semnificativă a deficitului din relațiile cu statele UE. Dincolo de revenirea cererii și integrarea tot mai pronunțată a țării noastre în lanțurile de producție europene, suma de -789,4 milioane euro este a doua din acest an și foarte aproape de rezultatul consemnat în aprilie (-822,4 milioane euro).
Vestea bună este că seria de valori pozitive a soldului pe relația non-UE, care ne-au ajutat la îmbunătățirea rezultatului de ansamblu în comerțul exterior, a fost reluată, după ce intrasem de puțin în teritoriul negativ în luna iulie (vezi tabelul). Astfel, rezultatele mai slabe pe zona UE au fost cele care au condus la mărirea deficitului lunar după ce acesta se diminuase în intervalul mai-iulie.
Rezultatul măsurat de statistica oficială rămâne deocamdată mai bun cu 42% cumulat de la începutul anului. Dacă se pun alături rezultatele pe 2012 și pe 2013, se poate. Îmbunătățirea s-a datorat în proporție de aproape trei sferturi (73%) inversării soldului pe relația non-UE și, în proporție mult mai mică, reducerii soldului negativ cu statele UE.
Decalajul dintre ponderile exporturilor și imorturilor pe destinațiile UE și cele non-UE s-a majorat în continuare. Astfel primele au ajuns să reprezinte 70,1% din exporturi (iar trendul spre trecerea sub pragul de 70% este cert), față de 76,2% în cazul importurilor. Evident, situația este inversă în cazul livrărilor și intrărilor din zona non-UE ( 29,9% la exporturi și 23,8% la importuri).
Practic, într-o anumită măsură devenim per total o piață desfacere pentru produsele europene, cu un raport calitate/preț tot mai bine adecvat pentru consumatorii români, și devenim tot mai competitivi în afara UE, unde și oportunitățile de afaceri au un potențial mai mare, dat de ritmul mai rapid de dezvoltare, și concurența este ceva mai redusă.
