fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

de Marin Pana , 9.6.2019

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8% din PIB anul trecut, după +0,3% în 2016 şi +1,8% în 2017).

Valoarea de -3% din PIB s-a situat la limita cerinţelor de stabilitate macroeconomică, în pofida creşterii economice robuste din ultimii ani.

Reamintim că nivelul de -3% a fost gândit pentru perioadele de criză economică şi nu pentru a angaja cheltuieli bugetare peste posibilităţi în perioadele de relativă prosperitate.

Din păcate, pe parcursul ultimilor patru ani, România a mers în sens invers faţă de statele din Europa Centrală cu regim valutar similar (Ungaria, Cehia şi Polonia) – vezi tabelul.

Mai mult, diferenţa în materie de gestiune a banilor publici se vădeşte a fi net diferită şi comparativ cu celelalte două state balcanice care şi-au manifestat ferm intenţia de a adera pe termen mediu la Zona Euro, Bulgaria şi Croaţia. Ambele ajunse pe plus cu rezultatul execuţiei bugetare încă din 2017, deşi în 2015 stăteau mai slab decât noi.

Până şi fostele state din blocul estic care au mai aderat în urmă cu mai bine de zece ani la Zona Euro şi-au ajustat echilibrul fiscal şi au consemnat valori care se încadrează în cerinţele de stabilitate. Cu -0,7% din PIB în 2018, Slovacia a făcut rocada cu noi, pe post de elev silitor al clasei ( în 2015 era pe dos), în timp ce Slovenia a avut chiar un plus de 1,7% din PIB.

Dintre marile economii ale Uniunii care sunt şi principalii noştri parteneri comerciali, Germania s-a situat ferm pe poziţia de excedent bugetar, în timp ce surorile noastre latine, Italia (-2,1% din PIB) şi Franţa (-2,5% din PIB) au reintrat, mai de voie, mai de nevoie pe traiectoria de ajustare bugetară, cu valori sensibili sub cea consemnată de România.

Aşadar, ne situăm cu deficitul guvernamental  în afara practicii europene încă înainte de a transpune în realitate o serie de promisiuni nesustenabile pe termen lung de majorare a veniturilor din sectorul bugetar ( angajate până în 2022) şi de creştere puternică a pensiilor (70% în decurs de doi ani, de la 1.100 lei punctul de pensie la 1.875 lei).

De reţinut, salariile din sănătate şi educaţie (circa 500 de mii de salariaţi) s-au majorat deja semnificativ şi au trimis ponderea în PIB a cheltuielilor salariale din sectorul bugetar spre pragul de 10% (recomandarea instituţiilor internaţionale, ţinând cont de nivelul relativ redus al încasărilor bugetare din România, era de 7% din PIB, la o pondere de circa 70% a  veniturilor statului la noi faţă de media UE)

În schimb, intrarea pe traiectoria în spirală a pensiilor ( pe care le primesc peste cinci milioane de oameni) ar urma să înceapă în toamnă, la 1 septembrie 2019, cu o creştere de doar 15% ( până la 1.265 lei punctul ). Saltul major este prevăzut, însă, în toamna lui 2020 (1.775 lei punctul, adică o majorare de 40% în prag de alegeri parlamentare), urmat de trecere la alt mod de calcul în 2021, la o valoare a punctului de 1.875 lei.

Simplificat, tot cam de la 7% din PIB plecate, cheltuielile cu pensiile ar trebui şi ele să se ducă tot peste pragul 10% din PIB ( datele oficiale pentru 2018 sunt de 9,1% salarii şi 6,7% pensii în 2018), de unde un necesar suplimentar de circa şase procente din PIB. Adică dublu în raport cu cele trei procente deficit bugetar limită permisă ( -2,76% prevăzut oficial pentru 2019).

În aceste condiţii se poate observa uşor că, şi fără a face mari investiţii din bani publici pentru sănătate, şcoli sau şosele, aşa cum nu am făcut în ultimii ani, am intrat pe cele trei procente deficit maxim permis pentru a plăti salarii în sectorul bugetar, fără legătură cu creşterea productivităţii muncii. Dar cu o posibilă ameliorare a serviciilor publice.

În schimb, dacă teoria „wage led growth” ( creştere pe bază de majorare a salariilor) poate fi discutată (şi ajustată, pe ici pe colo), cea care ar putea fi denumită „pensions led growth” ( creştere pe bază de majorare a pensiilor) pur şi simplu nu are niciun fundament economic. Doar ne poate trimite, cu mare precizie, în direcţia Greciei (care s-a prăbuşit, în decurs de doar zece ani, cu nivelul de trai de la 93% până la 67% din media UE).

Aşadar, pe scurt, ori mărim serios încasările bugetare (deşi nu se înghesuie nimeni să crească taxarea şi nici semne de creştere a colectării nu se văd), ori aducem la realitate promisiunile nesustenabile după o aritmetică elementară, care ameninţă să destabilizeze întreaga economie şi nivelul de trai al tuturor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Ne gândim la o formă de şomaj tehnic pentru o anumită parte a sectorului bugetar

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri seara că Guvernul ia în calcul un mecanism referitor la luarea unor măsuri pentru anumite sectoare din sistemul public,… Mai mult

Stiri

LIVE Joi, ora 15.30 VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și companii”

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 18.00 la… Mai mult

Stiri

PSD forțează schimbarea conducerii Consiliului Concurenței, președintele scos de Senat din procedura de numire

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat miercuri, într-o şedinţă online, modificările propuse la legea Consiliului Concurenţei de către senatorii Şerban Nicolae şi Daniel Zamfir, în baza cărora preşedintele… Mai mult

Europa

Comisia invită statele membre să prelungească până la 15 mai restricția privind călătoriile neesențiale în UE

Victor Bratu

Comisia Europeană invită statele membre să prelungească până la 15 mai restricția temporară privind călătoriile neesențiale în interiorul UE. Restricția de călătorie, precum și invitația… Mai mult

Europa

Ambasadorii UE aprobă Inițiativa europeană de Investiții – toate fondurile structurale pot fi utilizate în lupta contra pandemiei. Mai e nevoie de încă 2 aprobări

Victor Bratu

Comisia Europeană anunță miercuri că ambasadorii statelor membre la Bruxelles au aprobat, fără modificări, Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative). Inițiativa este una dintre… Mai mult

Europa

Economia Franței – declin de 6% din PIB în T1, cea mai abruptă cădere post-război

Alexandra Pele

Economia Franței a înregistrat în primele trei luni ale anului cel mai abrupt declin de la cel de-Al Doilea Război Mondial, de 6% din PIB,… Mai mult

Europa

Raport UniCredit Bank: Mama tuturor recesiunilor a sosit

Alexandra Pele

Măsurile considerate necesare pentru a încetini răspândirea pandemiei Covid-19 au paralizat economia globală. PIB-ul mondial s-ar putea contracta cu 6% în 2020, dar ar putea… Mai mult