La obiect

Harta proiectelor strategice: România scoate la licitație pentru explorare alte 28 de perimetre de petrol și gaze. Marea provocare

După aproape 10 ani de amânări, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va scoate la licitație pentru concesionare 28 de perimetre de petrol și gaze… Mai mult

11.06.2019

La obiect

Primarii marilor orașe, față în față cu ”falimentul nedeclarat” al Bucureștiului

Gabriela Firea a anunțat vineri, după trei ani de la preluarea mandatului de primar al Capitalei, că PMB și primăriile de sector ”se află în… Mai mult

10.06.2019

Chestiunea

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară sub valorile din criză: deficit comercial sever

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a fost de 1.382,7 milioane euro, cu 36% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor… Mai mult

10.06.2019

La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Cronicile

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

de Marin Pana , 9.6.2019

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8% din PIB anul trecut, după +0,3% în 2016 şi +1,8% în 2017).

Valoarea de -3% din PIB s-a situat la limita cerinţelor de stabilitate macroeconomică, în pofida creşterii economice robuste din ultimii ani.

Reamintim că nivelul de -3% a fost gândit pentru perioadele de criză economică şi nu pentru a angaja cheltuieli bugetare peste posibilităţi în perioadele de relativă prosperitate.

Din păcate, pe parcursul ultimilor patru ani, România a mers în sens invers faţă de statele din Europa Centrală cu regim valutar similar (Ungaria, Cehia şi Polonia) – vezi tabelul.

Mai mult, diferenţa în materie de gestiune a banilor publici se vădeşte a fi net diferită şi comparativ cu celelalte două state balcanice care şi-au manifestat ferm intenţia de a adera pe termen mediu la Zona Euro, Bulgaria şi Croaţia. Ambele ajunse pe plus cu rezultatul execuţiei bugetare încă din 2017, deşi în 2015 stăteau mai slab decât noi.

Până şi fostele state din blocul estic care au mai aderat în urmă cu mai bine de zece ani la Zona Euro şi-au ajustat echilibrul fiscal şi au consemnat valori care se încadrează în cerinţele de stabilitate. Cu -0,7% din PIB în 2018, Slovacia a făcut rocada cu noi, pe post de elev silitor al clasei ( în 2015 era pe dos), în timp ce Slovenia a avut chiar un plus de 1,7% din PIB.

Dintre marile economii ale Uniunii care sunt şi principalii noştri parteneri comerciali, Germania s-a situat ferm pe poziţia de excedent bugetar, în timp ce surorile noastre latine, Italia (-2,1% din PIB) şi Franţa (-2,5% din PIB) au reintrat, mai de voie, mai de nevoie pe traiectoria de ajustare bugetară, cu valori sensibili sub cea consemnată de România.

Aşadar, ne situăm cu deficitul guvernamental  în afara practicii europene încă înainte de a transpune în realitate o serie de promisiuni nesustenabile pe termen lung de majorare a veniturilor din sectorul bugetar ( angajate până în 2022) şi de creştere puternică a pensiilor (70% în decurs de doi ani, de la 1.100 lei punctul de pensie la 1.875 lei).

De reţinut, salariile din sănătate şi educaţie (circa 500 de mii de salariaţi) s-au majorat deja semnificativ şi au trimis ponderea în PIB a cheltuielilor salariale din sectorul bugetar spre pragul de 10% (recomandarea instituţiilor internaţionale, ţinând cont de nivelul relativ redus al încasărilor bugetare din România, era de 7% din PIB, la o pondere de circa 70% a  veniturilor statului la noi faţă de media UE)

În schimb, intrarea pe traiectoria în spirală a pensiilor ( pe care le primesc peste cinci milioane de oameni) ar urma să înceapă în toamnă, la 1 septembrie 2019, cu o creştere de doar 15% ( până la 1.265 lei punctul ). Saltul major este prevăzut, însă, în toamna lui 2020 (1.775 lei punctul, adică o majorare de 40% în prag de alegeri parlamentare), urmat de trecere la alt mod de calcul în 2021, la o valoare a punctului de 1.875 lei.

Simplificat, tot cam de la 7% din PIB plecate, cheltuielile cu pensiile ar trebui şi ele să se ducă tot peste pragul 10% din PIB ( datele oficiale pentru 2018 sunt de 9,1% salarii şi 6,7% pensii în 2018), de unde un necesar suplimentar de circa şase procente din PIB. Adică dublu în raport cu cele trei procente deficit bugetar limită permisă ( -2,76% prevăzut oficial pentru 2019).

În aceste condiţii se poate observa uşor că, şi fără a face mari investiţii din bani publici pentru sănătate, şcoli sau şosele, aşa cum nu am făcut în ultimii ani, am intrat pe cele trei procente deficit maxim permis pentru a plăti salarii în sectorul bugetar, fără legătură cu creşterea productivităţii muncii. Dar cu o posibilă ameliorare a serviciilor publice.

În schimb, dacă teoria „wage led growth” ( creştere pe bază de majorare a salariilor) poate fi discutată (şi ajustată, pe ici pe colo), cea care ar putea fi denumită „pensions led growth” ( creştere pe bază de majorare a pensiilor) pur şi simplu nu are niciun fundament economic. Doar ne poate trimite, cu mare precizie, în direcţia Greciei (care s-a prăbuşit, în decurs de doar zece ani, cu nivelul de trai de la 93% până la 67% din media UE).

Aşadar, pe scurt, ori mărim serios încasările bugetare (deşi nu se înghesuie nimeni să crească taxarea şi nici semne de creştere a colectării nu se văd), ori aducem la realitate promisiunile nesustenabile după o aritmetică elementară, care ameninţă să destabilizeze întreaga economie şi nivelul de trai al tuturor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Suspecții pentru doborârea avionului MH17 – trei ruși și un uncrainean – vor fi judecați în Olanda

Iulian Soare

Patru suspecţi – trei ruşi şi un ucrainean – urmează să fie judecaţi în Olanda, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în doborârea… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș cere partidelor din opoziție să-și clarifice calea și înceapă discuții privind viitoarea guvernare

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș cere partidelor din opoziție să se pregătească pentru alegerile legislative din 2020 și să înceapă discuții pentru viitoarea guvernare. „E timpul să discutăm… Mai mult

Europa

Acordul pe climă de la Paris / Comisia Europeană cere creșterea țintelor – noile planuri naționale, așteptate în 3 luni

Iulian Soare

Comisia Europeană a publicat marți evaluarea proiectelor de planuri ale statelor membre pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice a UE și, în special, pentru atingerea țintelor… Mai mult

Europa

Johannes Hahn: Asistența financiară pentru Republica Moldova ar putea fi reluată la toamnă

Iulian Soare

Asistenţa financiară pentru Republica Moldova ar putea fi reluată la toamnă, a declarat miercuri comisarul european pentru politică de extindere şi vecinătate, Johannes Hahn, aflat… Mai mult

Stiri

Ministrul Teodorovici, către managerii de spitale: Nu există bani europeni, eu sunt sursă de venit la bugetul de stat, punct! Noi asumăm dacă vrem să-i plătim sau nu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanțe le-a cerut marți managerilor de spitale să uite de banii europeni: “Nu există bani europeni. Sunt bani publici”, a explicat Eugen Teodorovici.… Mai mult

Stiri

Spitalele regionale românești – amânate pentru viitorul buget european: nu sunt bani de cofinanțare

Vladimir Ionescu

În acest exerciţiu bugetar nu au mai rămas bani suficienţi pentru construirea celor trei spitale regionale, banii alocaţi fiind cheltuiţi pe documentaţie, a declarat premierul… Mai mult

Stiri

Finanțele insistă să scoată Vama din subordinea ANAF – Eugen Teodorovici anunță OUG în iulie

Vladimir Ionescu

Actul normativ privind scoaterea Vămii din subordinea ANAF și transferarea acesteia sub autoritatea directă a ministrului Finanțelor va fi adoptat în luna iulie, a declarat… Mai mult