Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

de Marin Pana , 9.6.2019

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8% din PIB anul trecut, după +0,3% în 2016 şi +1,8% în 2017).

Valoarea de -3% din PIB s-a situat la limita cerinţelor de stabilitate macroeconomică, în pofida creşterii economice robuste din ultimii ani.

Reamintim că nivelul de -3% a fost gândit pentru perioadele de criză economică şi nu pentru a angaja cheltuieli bugetare peste posibilităţi în perioadele de relativă prosperitate.

Din păcate, pe parcursul ultimilor patru ani, România a mers în sens invers faţă de statele din Europa Centrală cu regim valutar similar (Ungaria, Cehia şi Polonia) – vezi tabelul.

Mai mult, diferenţa în materie de gestiune a banilor publici se vădeşte a fi net diferită şi comparativ cu celelalte două state balcanice care şi-au manifestat ferm intenţia de a adera pe termen mediu la Zona Euro, Bulgaria şi Croaţia. Ambele ajunse pe plus cu rezultatul execuţiei bugetare încă din 2017, deşi în 2015 stăteau mai slab decât noi.

Până şi fostele state din blocul estic care au mai aderat în urmă cu mai bine de zece ani la Zona Euro şi-au ajustat echilibrul fiscal şi au consemnat valori care se încadrează în cerinţele de stabilitate. Cu -0,7% din PIB în 2018, Slovacia a făcut rocada cu noi, pe post de elev silitor al clasei ( în 2015 era pe dos), în timp ce Slovenia a avut chiar un plus de 1,7% din PIB.

Dintre marile economii ale Uniunii care sunt şi principalii noştri parteneri comerciali, Germania s-a situat ferm pe poziţia de excedent bugetar, în timp ce surorile noastre latine, Italia (-2,1% din PIB) şi Franţa (-2,5% din PIB) au reintrat, mai de voie, mai de nevoie pe traiectoria de ajustare bugetară, cu valori sensibili sub cea consemnată de România.

Aşadar, ne situăm cu deficitul guvernamental  în afara practicii europene încă înainte de a transpune în realitate o serie de promisiuni nesustenabile pe termen lung de majorare a veniturilor din sectorul bugetar ( angajate până în 2022) şi de creştere puternică a pensiilor (70% în decurs de doi ani, de la 1.100 lei punctul de pensie la 1.875 lei).

De reţinut, salariile din sănătate şi educaţie (circa 500 de mii de salariaţi) s-au majorat deja semnificativ şi au trimis ponderea în PIB a cheltuielilor salariale din sectorul bugetar spre pragul de 10% (recomandarea instituţiilor internaţionale, ţinând cont de nivelul relativ redus al încasărilor bugetare din România, era de 7% din PIB, la o pondere de circa 70% a  veniturilor statului la noi faţă de media UE)

În schimb, intrarea pe traiectoria în spirală a pensiilor ( pe care le primesc peste cinci milioane de oameni) ar urma să înceapă în toamnă, la 1 septembrie 2019, cu o creştere de doar 15% ( până la 1.265 lei punctul ). Saltul major este prevăzut, însă, în toamna lui 2020 (1.775 lei punctul, adică o majorare de 40% în prag de alegeri parlamentare), urmat de trecere la alt mod de calcul în 2021, la o valoare a punctului de 1.875 lei.

Simplificat, tot cam de la 7% din PIB plecate, cheltuielile cu pensiile ar trebui şi ele să se ducă tot peste pragul 10% din PIB ( datele oficiale pentru 2018 sunt de 9,1% salarii şi 6,7% pensii în 2018), de unde un necesar suplimentar de circa şase procente din PIB. Adică dublu în raport cu cele trei procente deficit bugetar limită permisă ( -2,76% prevăzut oficial pentru 2019).

În aceste condiţii se poate observa uşor că, şi fără a face mari investiţii din bani publici pentru sănătate, şcoli sau şosele, aşa cum nu am făcut în ultimii ani, am intrat pe cele trei procente deficit maxim permis pentru a plăti salarii în sectorul bugetar, fără legătură cu creşterea productivităţii muncii. Dar cu o posibilă ameliorare a serviciilor publice.

În schimb, dacă teoria „wage led growth” ( creştere pe bază de majorare a salariilor) poate fi discutată (şi ajustată, pe ici pe colo), cea care ar putea fi denumită „pensions led growth” ( creştere pe bază de majorare a pensiilor) pur şi simplu nu are niciun fundament economic. Doar ne poate trimite, cu mare precizie, în direcţia Greciei (care s-a prăbuşit, în decurs de doar zece ani, cu nivelul de trai de la 93% până la 67% din media UE).

Aşadar, pe scurt, ori mărim serios încasările bugetare (deşi nu se înghesuie nimeni să crească taxarea şi nici semne de creştere a colectării nu se văd), ori aducem la realitate promisiunile nesustenabile după o aritmetică elementară, care ameninţă să destabilizeze întreaga economie şi nivelul de trai al tuturor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.6.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult