fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

de Marin Pana 17.9.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu 63% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din 2016. Minusul înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu 29% şi a trecut pragul de şase miliarde de euro, în timp ce plusul adus de servicii a stagnat ( doar +0,7%), pe fondul reducerii sumelor aduse pe net de serviciile de transport cu aproape şapte procente.

Diferenţa de ritm de creştere între bunurile exportate şi cele importate a fost semnificativă ( 10,1% faţă de 12,7%). Baza de plecare deja nefavorabilă a dus la expandarea destul de serioasă a deficitului consemnat pe partea de bunuri până la cele peste şase miliarde euro menţionate anterior. Este o tendinţă care va trebui stopată rapid, întrucât echilibrarea comerţului cu bunuri impune, din start, să avem un ritm de creştere mult mai bun la export faţă de cel consemnat la import.

Pe celelalte două mari component ale balanţei de plăţi, vestea bună este că minusul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a înregistrat o diminuare de 6,5% pe primele şapte luni ale anului.

Vestea proastă este că pe partea de venituri secundare (unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate), soldul pozitiv a scăzut cu 18,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Intrările pe primele şapte luni s-au cifrat la doar 2,2 miliarde euro, faţă de ceva mai mult de 3 miliarde euro anul trecut. Ceea ce arată că sumele trimise de ”căpşunari”către rudele din ţară scad tot mai rapid (vezi tabelul).

Cea mai mare sumă netă adusă în contul curent de servicii a provenit în continuare din transporturi (+1.952 milioane de euro) dar sumă aflată în scădere faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.

Realizările au fost mai bune cu peste 10% şi au adus încasări de aproape trei miliarde şi jumătate de euro dar ar trebui văzut ce se întâmplă la ieşiri, unde ritmul de creştere de 44% a fost cu totul neobişnuit.

A doua cea mai mare contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi a fost adusă de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+1.580 milioane euro, care se constituie într-un export de forţă de muncă mai ieftină).

De reţinut, soldul negativ pe turismul a intrat pe o traiectorie puternic negativă  (-395 milioane euro, faţă de doar -157 milioane euro anul trecut), pe fondul unei creşteri considerabile a cheltuielilor făcute de români cu călătoriile în străinătate ( +64% !).

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a redus cu mai mult de 20% în primele şapte luni din 2017, de la 3,79 miliarde euro la finele anului trecut până la doar 3,02 miliarde euro. Asta în condițiile în care plățile aferente acestor depozite au însumat 1.142 milioane euro iar tendinţa de renunţare a plasamentele în lei a devenit tot mai clară.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost şi ele în scădere cu 17%, de la 2,86 miliarde euro în primele şapte luni din 2016 la doar 2,37 miliarde euro în intervalul ianuarie – iuie 2017. De subliniat că participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) ce s-au ridicat la 2,44 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au marcat un sold uşor negativ, de -0,07 miliarde euro.

Datoria – datoriile

Datoria externă totală s-a mărit sensibil faţă de nivelul consemnat la sfârţitul lui 2016 (+2,2%), până la 94,43 miliarde euro. Plățile aferente datoriei externe pe primul trimestru din acest an au însumat 29,10 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de 20,9% în iulie 2017, mult sub nivelul de 27,4% din anul 2016.

De reţinut, însă, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni  (doar 5,8 luni) şi mult sub nivelul de 6,3 luni consemnat la finele anului trecut.

Evoluţie mai puţin bună din perspectiva stabilităţii macroeconomice, obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au continuat să crească şi au ajuns aproape de 25 miliarde de euro.

Mai mult, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a coborât la doar 85,3%, cam mult sub nivelul de atenţionare teoretică de 100%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult