Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu 63% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din 2016. Minusul înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu 29% şi a trecut pragul de şase miliarde de euro, în timp ce plusul adus de servicii a stagnat ( doar +0,7%), pe fondul reducerii sumelor aduse pe net de serviciile de transport cu aproape şapte procente.
Diferenţa de ritm de creştere între bunurile exportate şi cele importate a fost semnificativă ( 10,1% faţă de 12,7%). Baza de plecare deja nefavorabilă a dus la expandarea destul de serioasă a deficitului consemnat pe partea de bunuri până la cele peste şase miliarde euro menţionate anterior. Este o tendinţă care va trebui stopată rapid, întrucât echilibrarea comerţului cu bunuri impune, din start, să avem un ritm de creştere mult mai bun la export faţă de cel consemnat la import.
Pe celelalte două mari component ale balanţei de plăţi, vestea bună este că minusul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a înregistrat o diminuare de 6,5% pe primele şapte luni ale anului.
Vestea proastă este că pe partea de venituri secundare (unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate), soldul pozitiv a scăzut cu 18,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Intrările pe primele şapte luni s-au cifrat la doar 2,2 miliarde euro, faţă de ceva mai mult de 3 miliarde euro anul trecut. Ceea ce arată că sumele trimise de ”căpşunari”către rudele din ţară scad tot mai rapid (vezi tabelul).
Cea mai mare sumă netă adusă în contul curent de servicii a provenit în continuare din transporturi (+1.952 milioane de euro) dar sumă aflată în scădere faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.
Realizările au fost mai bune cu peste 10% şi au adus încasări de aproape trei miliarde şi jumătate de euro dar ar trebui văzut ce se întâmplă la ieşiri, unde ritmul de creştere de 44% a fost cu totul neobişnuit.
A doua cea mai mare contribuţie pozitivă la balanţa de plăţi a fost adusă de serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (+1.580 milioane euro, care se constituie într-un export de forţă de muncă mai ieftină).
De reţinut, soldul negativ pe turismul a intrat pe o traiectorie puternic negativă (-395 milioane euro, faţă de doar -157 milioane euro anul trecut), pe fondul unei creşteri considerabile a cheltuielilor făcute de români cu călătoriile în străinătate ( +64% !).
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a redus cu mai mult de 20% în primele şapte luni din 2017, de la 3,79 miliarde euro la finele anului trecut până la doar 3,02 miliarde euro. Asta în condițiile în care plățile aferente acestor depozite au însumat 1.142 milioane euro iar tendinţa de renunţare a plasamentele în lei a devenit tot mai clară.
Investițiile directe ale nerezidenților au fost şi ele în scădere cu 17%, de la 2,86 miliarde euro în primele şapte luni din 2016 la doar 2,37 miliarde euro în intervalul ianuarie – iuie 2017. De subliniat că participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) ce s-au ridicat la 2,44 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au marcat un sold uşor negativ, de -0,07 miliarde euro.
Datoria – datoriile
Datoria externă totală s-a mărit sensibil faţă de nivelul consemnat la sfârţitul lui 2016 (+2,2%), până la 94,43 miliarde euro. Plățile aferente datoriei externe pe primul trimestru din acest an au însumat 29,10 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, care a fost de 20,9% în iulie 2017, mult sub nivelul de 27,4% din anul 2016.
De reţinut, însă, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni (doar 5,8 luni) şi mult sub nivelul de 6,3 luni consemnat la finele anului trecut.
Evoluţie mai puţin bună din perspectiva stabilităţii macroeconomice, obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au continuat să crească şi au ajuns aproape de 25 miliarde de euro.
Mai mult, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a coborât la doar 85,3%, cam mult sub nivelul de atenţionare teoretică de 100%.
